Din nefericire, nici Sebastian Ghiţă, nici presa care-l sprijină nu contribuie la aflarea Adevărului.Din acest punct de vedere, nenorocirea Scandalului trimite la Sebastian Ghiţă. În loc să ofere presei precizările necesare schiţării adevărului (unde şi cînd a fost întocmit Raportul, ce experţi au fost puşi să semneze ca primarul, unde e Raportul acum), Sebastian Ghiţă se lansează în acuzaţii fără nici o legătură cu acest Caz. Introduce în investigaţie elemente propagandistice. România Tv, postul care susţine campania, nu face nici cel mai mic efort de aflare a adevărului. Raportul final e semnat de Virgil Muraru, vicepreşedintele CNE (Comisiei Naționale de Etică) şi nu de Paul Dobrescu, preşedintele CNE (Consiliului Național de Etică). E atît de greu să fie întrebat Paul Dobrescu de ce n-a semnat el Raportul? E atît de greu să-i găseşti şi să-i întrebi pe foştii membri CNE de ce au amînat decizia finală pînă pe 5 septembrie 2012?, comentează pe blogul său jurnalistul Ion Cristoiu scandalul presupusului plagiat al Laurei Codruța Kovesi.

COMENTARIUL INTEGRAL AL LUI ION CRISTOIU:

Presa – cîinele de pază al Codruței Kovesi!

Marţi, 25 septembrie 2016, televiziunile au făcut Breaking news cu ştirea potrivit căreia Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ în care se spunea printre altele:

„În cursul anului 2012, am participat în mod direct la redactarea în fals, fără respectarea prevederilor legale, a Raportului Tehnic de Expertiză întocmit de Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică în cazul tezei de doctorat Laurei Codruţa Kovesi.
Deţin date şi dovezi care demonstrează că această comisie nu s-a întîlnit niciodată, iar redactarea în fals a raportului s-a făcut cu implicarea unor înalţi demnitari ai statului şi cu ştiinţa Laurei Codruţa Kovesi.”

Presa şi-a reamintit imediat că în 2012 s-au petrecut următoarele fapte legate de acest autodenunţ:
Ca urmare a sesizării făcute de Grupul de Investigaţii Politice şi de Miliţia Spirituală în 22 mai 2012, Consiliul Naţional de Etică al CSDTI a decis în 5 septembrie 2012 prin Hotărîrea nr 941 de adoptare a Raportului final cu nr. 940 că Codruţa Kovesi n-a plagiat.

Raportul invoca în decizia luată un aşa numit Raport al experţilor:

„Membrii CNECSDTI au analizat Raportul experţilor (…) În raportul menţionat mai sus, la capitolul «Constatări», se prezintă următoarele: (…)
În urma analizei efectuate s-a constatat că procedurile în urma cărora doamna Laura Codruţa Kovesi a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice au fost în acord cu legislaţia în vigoare în anul 2011 şi nu se poate susţine calificarea de plagiat, acuzaţiile aduse de autorul sesizării fiind nefondate.
În urma discuţiilor şi analizei efectuate de către membrii CNECSDTI aceştia au aprobat constatările experţilor.”

Ce ne spune autodenunţul?
Că acest aşa-zis Raport al experţilor, mai precis Raportul Tehnic de Expertiză, întocmit de Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică a fost redactat în sediul Guvernului de un grup din care a făcut parte şi Sebastian Ghiţă.
Traian Băsescu a confirmat informaţiile din autodenunţ adăugînd că un alt membru al Grupului a fost Mihnea Costoiu.

De marţi, 25 septembrie 2016 au trecut cinci zile. În toată această perioadă Scandalul s-a îmbogăţit cu noi elemente:

  1. Interviul acordat de Codruţa Kovesi la Europa FM vineri, 30 septembrie 2016.
  2. Publicarea de către presă a Raportului final nr. 940.
  3. Declaraţia purtătorului de cuvînt al CNATDCU, organismul care a preluat în urma Hotărîrii de Guvern din 2 martie 2016 sarcina de a analiza sesizările de plagiat şi care a dat deja verdicte în cazurile Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Petre Tobă că fără o sesizare el nu poate lua în discuţie cazul de plagiat.
  4. Luări de poziţie publică pro şi contra gestului lui Sebastian Ghiţă.
  5. Pledoarii publice ca Codruţa Kovesi să ceară ea însăşi rediscutarea tezei de doctorat.

Ar fi fost de aşteptat ca, în timpul care trecut de la declanşarea Scandalului, opinia publică să aibă deja elemente în plus faţă de cele iniţiale, ivite din cercetarea onestă a faptelor, astfel încît să se spere că de data asta Scandalul nu va fi înăbuşit în stil românesc, cum s-a întîmplat, de exemplu, cu Scandalul Hexi Pharma sau chiar cu Teroriştii din decembrie 1989.

Aflarea adevărului în acest caz e o cerinţă care ţine de interesul naţional.
Autodenunţul lui Sebastian Ghiţă, faptele aflate după aceea, lasă să se înţeleagă lucruri grave pentru democraţia din România:
Miş-maşuri la nivel înalt, implicarea Serviciilor în viaţa internă, folosirea instituţiilor democratice pentru răfuieli politico-mafiote.

N-ar trebui, oare, ca românii să afle dacă aceste lucruri sînt adevărate?
Sebastian Ghiţă s-a autodenunţat. N-ar trebui ca românii să ştie dacă are sau nu dreptate? N-ar trebui ca românii să ştie ce l-a apucat?

Din nenorocire, pînă acum procesul necesar, tipic unui stat de drept, de aflare a Adevărului, n-a înaintat nici cu un pas.
Există toate datele pentru a crede că şi de data asta Adevărul nu va fi aflat, fie pentru că părţile în conflict vor ajunge la un miş-maş, ca în 2012, fie pentru că Serviciile îşi vor vîrî coada, tot ca în 2012.

Adevărul în acest Scandal înseamnă aflarea unor răspunsuri temeinice, bazate pe dovezi, la două întrebări:

  1. A plagiat Codruţa Kovesi?
  2. A fost măsluit Raportul Experţilor în cazul Codruţa Kovesi?

La prima întrebare răspunsul s-ar putea afla foarte simplu. Prin Hotărîre de Guvern, judecarea sesizărilor de plagiat a trecut de la CNE la CNATDCU, organism prezentat de Guvernul Dacian Cioloş ca întruchiparea corectitudinii. Ar fi fost de aşteptat ca însăşi Codruţa Kovesi să ceară asta, atît pentru că în absenţa unui nou verdict imaginea de plagiat rămîne în conştiinţa publică, cît şi pentru că domnia sa pretinde că n-a plagiat.

E imperios necesar ca lucrarea Codruţei Kovesi să fie luată la verificat, din mai multe motive:

  1. Dacă verdictul de acum e de neplagiat, cad acuzaţiile din autodenunţ. Ce rost avea atîta tărăboi, cu ştiinţa Codruţei Kovesi, dacă teza era corectă profesional.
  2. Verdictul dat în 5 septembrie 2012 de către CNECSDTI e pus sub semnul suspiciunii din simplul motiv că acest organism a dat verdicte la fel şi în cazul Victor Ponta şi în cazul Gabriel Oprea şi se pregătea s-o facă în cazul Petre Tobă. Opinia publică a denunţat caracterul politizat al acestui organism, care a preluat judecarea tezelor în 29 iunie 2012 de la CNATDCU pentru a-l putea albi pe Victor Ponta. Deşi au primit de la CNECSDTI verdict de neplagiat, lucrările lui Victor Ponta şi Gabriel Oprea au fost declarate de noul organism ca fiind plagiate. În aceste condiţii ar fi fost normal ca şi lucrarea Codruţei Kovesi să fie reanalizată de noul organism considerat întruchiparea corectitudinii ştiinţifice. Nu numai eu, dar şi alţii au susţinut public că şefa DNA e obligată moral să ceară reanalizarea verdictului din 5 septembrie 2012.

În legătură cu aceasta, la Europa FM a avut loc următorul dialog:

Cristian Tudor Popescu: Aţi cere ca teza să fie rediscutată?
Laura Codruţa Kovesi: Teza mea este corectă, am muncit 7 ani, cine are îndoieli nu are decît să facă sesizare. Am multe articole publicate, pe care eu le-am indicat în teză.
Vlad Petreanu: De ce nu faceţi dumneavoastră sesizare?
Laura Codruţa Kovesi: Sper că glumiţi. Adică eu am teza corectă şi să mă duc să spun: «Vă rog, verificaţi-mi dumneavoastră teza, că eu ştiu că e corectă, dar verificaţi-o şi dumneavoastră»”.

Păi, de ce să fie o glumă? Cînd m-a acuzat CV Tudor că aş fi fost o sursă a Securităţii, eu mi-am susţinut dreptatea în presă. Nu m-am rezumat la asta, deşi îmi ştiam trecutul şi mai ales, deşi ştiam că totul e o diversiune pusă la cale împotriva mea pentru a se reduce impactul criticilor mele aduse puterii de la vremea respectivă. M-am adresat unui arbitru: Justiţia. Și Justiţia, care a cerut de la CNSAS toate documentele în legătură cu mine, mi-a dat dreptate. Radu Moraru şi-a cerut scuze public, dar Vadim, care a refuzat să facă asta, a fost condamnat să-mi plătească pagube morale. Dacă şefa DNA îşi ştie teza corectă, de ce se teme de verdictul noului organism, decis chiar de Guvernul Dacian Cioloş? Cît despre sesizare, Codruţa Kovesi ne face să rîdem în hohote. Cine să facă sesizarea? Mugur Ciuvică? Sub pretextul că agenturile au spart serverul GIP, Mugur Ciuvică a închis site-ul pe care se aflau acuzaţiile din 2012. Cum să facă Mugur Ciuvică sesizarea? Și cu eliberarea condiţionată a lui Dan Voiculescu cum rămîne atunci? Dacă nici Mugur Ciuvică nu face sesizarea, cine s-o facă? România liberă a lui Dan Adamescu? Digi24 al SRI? Adevărul lui Burci?

Codruţa Kovesi refuză să ceară reexaminarea, bazată pe teama de DNA. Cine să îndrăznească să sesizeze CNATDCU?
Ştiind asta, Codruţa Kovesi a iniţiat prin presa şantajată de DNA sau aflată în slujba DNA o campanie menită a ne convinge că n-a plagiat. Culmea a fost atinsă vineri, la interviul de la Europa FM, cînd ditamai şefa DNA a venit să arate documente la Radio! E dreptul domniei sale să susţină că n-a plagiat. Numai că la fel au susţinut toţi cei acuzaţi de plagiat – inclusiv Victor Ponta, Gabriel Oprea, Pandele, Petre Tobă. Mai mult ca şi în cazul Codruţei Kovesi s-au găsit apărători din oficiu, fie conducătorii de teză, fie tot felul de cetăţeni care-şi dau cu părerea. Punctele de vedere din presă nu pot ţine locul unui verdict dat de CNATDCU.

Codruţa Kovesi preferă judecării de către o instituţie a statului prezentarea în presă a argumentelor ei că n-a plagiat. Cum adică? Cei acuzaţi de DNA ar fi absolviţi de dosar dacă merg la presă şi-şi prezintă argumentele?

Ar fi normal ca presa să ducă o întreagă campanie prin care să ceară reexaminarea tezei de doctorat a Codruţei Kovesi.
Care presă?
Presa are drept patroni cetăţeni care se tem de moarte de DNA sau care încearcă să se pună bine cu Codruţa Kovesi, în speranţa că DNA nu va da peste ei.
Din acest punct de vedere, întrebarea va rămîne fără răspuns. Asemenea întrebării Cine a tras în decembrie 1989?

Nici la a doua întrebare nu sînt semne că se va răspunde vreodată. E drept, Parchetul General a anunţat deschiderea unui dosar in rem. Îl vedeţi dvs pe Augustin Lazăr îndrăznind s-o ancheteze pe Codruţa Kovesi? Delăsarea Parchetului General e favorizată şi de presă, care tace chitic în această privinţă.

Despre acest caz am scris chiar de la declanşarea Scandalului că presa poate juca un rol decisiv în stabilirea adevărului. Eram şi sînt convins că, la fel ca în 2012, din motive de partizanat politic, presa o va apăra pe Codruţa Kovesi în mod necondiţionat, apelînd la diversiuni ieftine. Eram şi sînt convins că, la fel ca în 2012, se va ajunge pînă la urmă la un miş-maş prin care Scandalul se va stinge fără ca opinia publică să afle adevărul.

Pentru ca presa să-şi facă datoria de cîine de pază al democraţiei – am scris şi scriu, e nevoie de asumarea de către presă a datoriei de a afla adevărul prin preocuparea de descoperire şi publicare de noi informaţii, prin investigaţii pe cont propriu, prin permanenta păstrare la nivelul faptelor.

E vreo speranţă ca măcar presa să afle şi să ofere opiniei publice adevărul?
Nici vorbă.
Cum să se afle presa adevărul cînd deja ziare şi televiziuni s-au angajat deja într-o campanie de albire a Codruţei Kovesi?

Campania de albire constă în următoarele:
Se invocă Raportul final al CNE din 5 septembrie 2012 prin care Codruţa Kovesi a fost absolvită de acuzaţia de plagiat.
Documentul e prezentat drept întruchiparea corectitudinii.
Ori acelaşi organism a dat verdicte de neplagiat şi în cazul lui Victor Ponta, şi în cazul lui Gabriel Oprea. Aceste verdicte au fost contestate vehement de România liberă, ca fiind date de un organism dubios. Da, dar acelaşi organism dubios a absolvit-o şi pe Codruţa Kovesi. În cazul ei organismul nu mai e dubios?

Iată ce scrie România liberă din 28 septembrie 2016 sub titlul Raportul oficial care spune că Kovesi nu a plagiat. Documentul a fost întocmit de Consiliul Național de Etică după mai multe audieri și contrazice situația descrisă de Sebastian Ghiță:

„Jurnaliştii România liberă au intrat în posesia unui document care îl contrazice pe deputatul Sebastian Ghiţă în legătură cu lucrarea de doctorat a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Este vorba despre un raport amplu încheiat în 5 septembrie 2012, în care se consemnează faptul că o comisie specială, care nu are nicio legătură cu persoanele despre care vorbea Sebastian Ghiţă, a analizat lucrarea de doctorat a Codruţei Koveşi şi a ajuns la concluzia că nu este un plagiat.”

Din cîte se vede, Raportul e prezentat drept o mare descoperire a jurnaliştilor de la România liberă. Numai că documentul e disponibil pe internet atît prin site-ul CNECSDTI, cît şi prin numeroase site-uri care-l reproduc.

Unde e manipularea vizibilă cu ochiul liber?
Mai întîi în precizarea După mai multe audieri. Documentele arată că în cazul Codruței Kovesi a fost o singură audiere: cea din 27 iulie 2017.
Apoi, în considerarea Raportului drept literă de lege. Raportul s-a bazat pe Raportul Experţilor. Ori acest Raport al experţilor ar fi fost, potrivit autodenunţului, scris de alţii decît experţii. Prin urmare Raportul final nu-l infirmă, dar nici nu-l confirmă pe Sebastian Ghiţă.

La aceeaşi manipulare se pretează şi Digi24 din 29 septembrie 2016:

„Raportul care îl contrazice pe Ghiță în privința doctoratului șefei DNA.
Un raport al Consiliului Național de Etică al Cercetării din 2012 îl contrazice pe Sebastian Ghiță cu privire la doctoratul Laurei Codruța Kovesi. Lucrarea de doctorat a șefei DNA a fost analizată în 2012 de o echipă de specialiști de la Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI), care a întocmit un raport detaliat a cărui concluzie a fost că teza nu este un plagiat.”

Dincolo de penibila asemănare a textelor – au copiat unul de la altul sau mai degrabă au primit acelaşi text, cele două instituţii de presă sînt contrazise de faptele din 2012.

La interviul de la Europa FM s-a discutat şi despre faptul că aceeaşi instituţie s-a pronunţat atît în cazul lui Victor Ponta, cît şi în cel al Codruţei Kovesi:

Cristian Tudor Popescu: Despre plagiatul dumneavoastră. Consiliul Naţional de Etică, cel care a decis că Ponta nu a plagiat, e acelaşi care a decis şi în cazul dumneavoastră?
Laura Codruţa Kovesi: Eu am fost verificată în 2012 de Comisia Naţională de Etică, se poate verifica dacă este aceeaşi componenţă. Am venit pregătită azi cu probele pe care le-am depus atunci cînd s-a făcut verificarea.”

Aici Codruţa Kovesi bagă pe fir o minciunică. În 2012 ea n-a fost verificată de Comisia de Etică, ci de Consiliul Naţional de Etică. Normal ar fi fost ca jurnalistul Cristian Tudor Popescu să-i atragă atenţia că nu e vorba de două organisme, cum lasă ea să se înţeleagă, ci de acelaşi organism. De ce n-a făcut-o Cristian Tudor Popescu? Din două posibile motive. Fie c-a venit nepregătit la interviu, fie c-a vrut s-o albească pe Codruţa Kovesi.

Indiferent de motiv, în presa pro-Kovesi, plecînd de aici, s-a lansat o nouă diversiune:

„Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a explicat că ea nu are niciun motiv să ceară verificarea tezei sale de doctorat pentru că ea are verdict de neplagiat. Kovesi a ţinut să precizeze că a fost audiată în Comisia de Etică, ceea ce contrazice acuzaţiile aduse de Sebastian Ghiţă, care spunea că respectiva Comisie nu s-a întrunit niciodată.”

Păi Sebastian Ghiţă nu s-a referit în autodenunţ la Consiliul de Etică, ci la Comisia de Experţi.
Aceasta deoarece Codruţa Kovesi nu s-a prezentat niciodată în faţa Comisiei de experţi, ci în faţa Consiliului de Etică.

Din nefericire, nici Sebastian Ghiţă, nici presa care-l sprijină nu contribuie la aflarea Adevărului.
Din acest punct de vedere, nenorocirea Scandalului trimite la Sebastian Ghiţă. În loc să ofere presei precizările necesare schiţării adevărului (unde şi cînd a fost întocmit Raportul, ce experţi au fost puşi să semneze ca primarul, unde e Raportul acum), Sebastian Ghiţă se lansează în acuzaţii fără nici o legătură cu acest Caz. Introduce în investigaţie elemente propagandistice. România Tv, postul care susţine campania, nu face nici cel mai mic efort de aflare a adevărului. Raportul final e semnat de Virgil Muraru, vicepreşedintele CNE (Comisiei Naționale de Etică) şi nu de Paul Dobrescu, preşedintele CNE (Consiliului Național de Etică). E atît de greu să fie întrebat Paul Dobrescu de ce n-a semnat el Raportul? E atît de greu să-i găseşti şi să-i întrebi pe foştii membri CNE de ce au amînat decizia finală pînă pe 5 septembrie 2012?

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2018 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?