DOCUMENT EXCLUSIV/ Instrucțiunile de pus în practică imediat după moartea Regelui Mihai: În scrisoarea de condoleanţe pentru Familia Regală ne adresăm Majestăţii Sale Regina Margareta a României. Radu al României devine Alteţa Sa Regală Principele Consort al României. Trăiască Regina!

Moartea Regelui MIhai era așteptată de săptămâna trecută când un document al ANRM a fost difuzat între apropiații Casei Regale de Tudor Vișan Miu. Acesta este intitulat Marea Trecere.

Documentul a fost obținut în exclusivitate de FLUX 24 acum câteva zile.

Erau precizate procedurile de urmat după anunțul decesului Majestății Sale Regelui Mihai. 

Se preciza că imediat trebuie să se vorbească de Majestatea Regina Margareta și de succesiunea la tron.

Margareta devine Regina Românilor şi gardianul Regatului României Mari, care există acum ca o amintire dar şi ca o promisiune. Dorinţa şi speranţa Regelui Mihai I a fost ca fiica sa să fii înconjurată cu afecțiune și încredere, se spune în instrucțiunile care trebuie puse în practică imediat după anunțul morții Regelui.

În scrisoarea de condoleanţe pentru Familia Regală ne adresăm Majestăţii Sale Regina Margareta a României. Radu al României devine Alteţa Sa Regală Principele Consort al României (cf. Normele Fundamentale-2007, art. 2.8).Prima în linia de succesiune devine Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Elena a României.Instituţia devine Casa Majestăţii Sale Reginei, se mai spune în document.

Marea Trecere

– Procedura de urmat după anunţul decesului Majestăţii Sale Regelui Mihai I –

1) Comunicare:

1a) trebuie transmisă rapid şi eficient vestea morţii precum şi a succesiunii existente.

Exemplu:

Stimaţi colegi,

Astăzi, Majestatea Sa Regele Mihai I i s-a alăturat Reginei Ana în Împărăţia Cerească. Fiica sa, Margareta, este, începând de astăzi, Majestatea Sa Regina Margareta, Custodele Coroanei Române, în baza articolului 1.2.[1] din Normele Fundamentale promulgate de Regele Mihai I la 30 decembrie 2007.

Vom reveni cu anunţul manifestaţiilor ce vor urma pentru a fi alături de Familia Regală în doliul pe care-l poartă la pierderea Regelui.

Trăiască Regina!

Totodată vom difuza comunicatul oficial al Casei Regale.

1b) trebuie făcut un comunicat public pentru anunţarea decesului şi succesiunii.

Comunicat

Astăzi, Naţiunea Română îşi plânge Regele.

Mihai I a primit ungerea ca Rege al Românilor cu Sfântul şi Marele Mir în 6 septembrie 1940, iar, în Catedrala Patriarhală, a fost încoronat de Patriarhul Nicodim cu Coroana Regală. După 30 decembrie 1947, când a fost alungat din ţara sa de invadatorii Europei de Răsărit, Regele Mihai I a purtat în exil Regatul, Coroana şi Dinastia.

Dinastia a revenit în România după 50 de ani, când, la 30 decembrie 1997, Mihai I, Regele Românilor, a anunţat decizia ca prima sa fiică, Margareta, să-i succeadă în toate drepturile şi prerogativele regale. Coroana pe care a purtat-o timp de 67 de ani a dat-o mai departe fiicei sale, la 30 decembrie 2007, când a numit-o „Custode al Coroanei Române”. România nu revenise la ea însăşi. Şi încă nu a revenit.

O veche proclamaţie ne îndeamnă să strigăm: Regele a murit! Trăiască Regina!

Margareta devine Regina Românilor şi gardianul Regatului României Mari, care există acum ca o amintire dar şi ca o promisiune. Dorinţa şi speranţa Regelui Mihai I a fost ca fiica sa să fii înconjurată cu afecțiune și încredere, în același fel în care au fost înconjurate Reginele Elisabeta, Maria și Elena, şi cu aceeași afecțiune și speranță cu care a fost înconjurată, ca Regină neîncoronată, Ana a României.

Noi, monarhiştii români, suntem alături de Regina Margareta şi de întreaga Familie Regală în aceste clipe de tristeţe. Avem datoria, faţă de noi şi generaţiile viitoare, de a împlini testamentul Regelui Mihai I: Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Despre Regina Margareta

S-a născut la Lausanne, în Elveţia, pe 26 martie 1949. Este prima fiica a Majestăţilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României.

Aubonne le 24 janvier 2016. Le Roi Michel I De Roumanie avec la Reine Anne entourés de la Princesse Héritière Margareta et du Prince Radu ainsi que d’amis proches. © MORVAN ALAIN

Majestatea Sa Regina Margareta este licenţiată în Sociologie, Ştiinţe Politice şi Drept Internaţional a Universităţii din Edinburgh, Scoţia.

Înainte de 1989, Principesa Margareta a fost implicată în proiecte ale Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite şi al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). În august 1989, când devenea evident că ceva avea să se schimbe în sfarşit în Europa de Est, Principesa Margareta a părăsit Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a se dărui cauzei României.

A sosit în țară pe 18 ianuarie 1990. În acelaşi an a înfiinţat, împreună cu tatăl său, Regele Mihai, Fundaţia Principesa Margareta a României, dedicată sprijinirii bătrânilor şi tinerilor aflaţi în dificultăţi fizice sau materiale. La 18 ianuarie 2015, în prezența autorităților politice, a sărbătorit “Jubileul de Argint” al întoarcerii în țară.

Principesa Margareta a însoţit pe Regele Mihai în turneele susţinute în 1997 şi 2002 pentru sprijinirea aderării României la NATO şi Uniunea Europeană.

Alteţele Lor Regale Principesa Moștenitoare şi Principele Radu s-au căsătorit la 21 septembrie 1996. Din 2001, locuiesc la Palatul Elisabeta din Bucureşti, iar angajamentele lor publice se desfăşoară în capitală, în ţară şi în străinătate.

La 30 decembrie 1997, Majestatea Sa Regele Mihai I a anunțat, la București, că succesorul său în toate drepturile și prerogativele dinastice este Principesa Moștenitoare Margareta. În ziua de 30 decembrie 2007, Regele Mihai a numit pe Principesa Moștenitoare Margareta drept Custode al Coroanei române. La 1 martie 2016, Majestatea Sa a cerut Custodelui Coroanei să îl reprezinte, de aici încolo, în toate acțiunile publice.

Din 2015, Regina Margareta este preşedintele Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

1c) în scrisoarea de condoleanţe pentru Familia Regală ne adresăm Majestăţii Sale Regina Margareta a României.

Radu al României devine Alteţa Sa Regală Principele Consort al României (cf. Normele Fundamentale-2007, art. 2.8).

Prima în linia de succesiune devine Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Elena a României.

Instituţia devine Casa Majestăţii Sale Reginei.

1d) difuzarea unor texte privind succesiunea:

Succesiunea Dinastiei Române, pe înţelesul tuturor, Tudor Vişan-Miu

https://monarhiasalveazaromania.wordpress.com/2016/03/09/succesiunea-dinastiei-romane-pe-intelesul-tuturor/

2) Organizare:

2a) Imediat ce va fi posibil, cât mai rapid, va fi organizată o întâlnire a Biroului Permanent şi a Secretariatului General pentru:

– realizarea unui program al A.N.R.M. în funcţie de cel al Familiei Regale precum şi contribuţii personale;

În seara decesului, în Bucureşti, membrii A.N.R.M. vor aduce lumănări la Palatul Elisabeta din Bucureşti şi la bustul Regelui Mihai din Piaţeta Regelui. Acelaşi lucru va fi făcut de monarhiştii din oraşe unde există busturi ale Regelui Mihai, precum Craiova şi Tulcea.

Ultimul drum al Regelui Mihai va fi însoţit de întâmpinări ale Cortegiului Regal la aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, la Sinaia, la Palatul Regal din Bucureşti şi la Curtea de Argeş.

– iniţierea unor slujbe de pomenire ale Regelui la mitropolii, episcopii, alte biserici;

Se va face o slujbă la Patriarhia Română.

– deschiderea de cărţi de condoleanţe în judeţele României şi raioanele Republicii Moldova;

Se vor deschide cărţi de condoleanţe în:

Iniţiative oficiale

  • Municipiul Bucureşti: Palatul Regal (Calea Victoriei 49-53) şi Palatul Elisabeta (Şoseaua Kiseleff).
  • Sinaia (Prahova): Castelul Regal Peleş

Iniţiative private

  1. Municipiul Alba Iulia (Alba): Catedrala Ortodoxă (Încoronării)
  2. Municipiul Alexandria (Teleorman): Catedrala Episcopală Sf. Alexandru
  3. Municipiul Arad (Arad): Sediul Asociaţiei „Amicii Regelui Mihai” (strada Lucian Blaga nr.13)
  4. Municipiul Bacău (Bacău): de căutat un loc
  5. Municipiul Baia Mare (Maramureş): Holul Precturii oraşului Baia Mare (Strada Gheorghe Şincai nr. 37)
  6. Municipiul Bistriţa (Bistriţa-Năsăud): Casa Argintarului-Centrul German Bistriţa (str. Dornei nr.5)
  7. Municipiul Braşov (Braşov): de căutat un loc
  8. Municipiul Brăila (Brăila): de căutat un loc
  9. Municipiul Buzău (Buzău): de căutat un loc
  10. Municipiul Reşita (Caraş Severin): de căutat un loc
  11. Oraşul Carei (Satu Mare): Castelul Károlyi
  12. Municipiul Călăraşi (Călăraşi):[2] de căutat un loc
  13. Municipiul Câmpina (Prahova): se poate la Castelul Iuliei Hasdeu?
  14. Municipiul Chişinău: Primăria Municipiului Chişinău (?) sau sediul Tinerii Moldovei (strada Puşkin)
  15. Municipiul Cluj-Napoca (Cluj): Consiliul Judeţean Cluj (Calea Dorobanților nr. 106)
  16. Municipiul Craiova (Dolj): Catedrala mitropolitană “Sfântul Dumitru”
  17. Municipiul Constanţa (Constanţa): Sediul PNŢ-CD (Bulevardul Ferdinand nr. 49) [se poate găsi alt loc?]
  18. Oraşul Regal Curtea de Argeş (Argeş): Muzeul Municipal Curtea de Argeş – Secţia de Istorie
  19. Municipiul Deva (Hunedoara): de căutat un loc
  20. Municipiul Drobeta Turnu Severin (Mehedinţi): Holul Teatrului „Teodor Costescu”
  21. Oraşul Fălticeni (Suceava): de căutat un loc
  22. Municipiul Focşani (Vrancea): de căutat un loc
  23. Municipiul Galaţi (Galaţi): Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi (str. Mihai Bravu nr. 16) şi sediul Organizaţiei Galaţi a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (str. Basarabiei nr. 39)
  24. Municipiul Giurgiu (Giurgiu): de căutat un loc
  25. Municipiul Iaşi (Iaşi): Foaierul Ateneului Tătăraşi (Strada Ion Creangă nr. 14)
  26. Municipiul Oradea (Bihor): de căutat un loc
  27. Municipiul Piatra Neamţ (Neamţ): Biserica Domnească „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”
  28. Municipiul Piteşti (Argeş): de căutat un loc
  29. Municipiul Ploieşti (Prahova): Muzeul Județean de Artă Ion Ionescu-Quintus (Bulevardul Independenței 1)
  30. Municipiul Satu Mare (Satu Mare): de căutat un loc
  31. Municipiul Sibiu (Sibiu): de căutat un loc
  32. Municipiul Slatina (Olt): de căutat un loc
  33. Municipiul Slobozia (Ialomiţa): de căutat un loc
  34. Municipiul Suceava (Suceava): de căutat un loc
  35. Municipiul Târgovişte (Dâmboviţa): de căutat un loc
  36. Municipiul Târgu Jiu (Gorj): de căutat un loc
  37. Municipiul Târgu Mureş (Mureş): de căutat un loc
  38. Municipiul Timişoara (Timiş): Societatea Timişoara (Str. Johann Wolfgang von Goethe, nr.2)
  39. Municipiul Tulcea (Tulcea): de căutat un loc
  40. Municipiul Vaslui (Vaslui): de căutat un loc
  41. Municipiul Zalău (Sălaj): Primăria Zalău (Piața Iuliu Maniu 3)

2b) contactarea membrilor A.N.R.M. din ţară pentru participarea la funeraliile regale din Bucureşti şi de la Curtea de Argeş; coordonarea transportului.

Pe mail va fi transmis programul complet al funeraliilor. Acesta va fi comunicat şi telefonic de voluntarilor ANRM coordonaţi de echipe locale şi de Secretariatul General de la Bucureşti.

Se va organiza transportul Bucureşti-Curtea de Argeş cu un autocar care va porni de lângă Hotelul Intercontinental după funeraliile din Piaţa Palatului Regal.

3) Media:

3a) Internet.

Difuzarea unor informaţii pentru înţelegerea dimensiunii istorice şi morale a personalităţii Regelui Mihai I.

https://tineretanrm.wordpress.com/2017/07/19/90-de-fapte-ale-regelui-mihai-i-in-90-de-la-proclamarea-ca-rege-al-romaniei/

Regele Mihai a fost:

– cel mai longeviv Mareşal al României.

– cel mai longeviv purtător al Ordinului „Mihai Viteazul”, clasa I.

– cel mai longeviv şef de stat dintre cei care au condus în timpul celui de al doilea război mondial.

– purtător al Ordinului Regal Victorian în grad de Mare Cruce (senior Knight Grand Cross of the Royal Victorian Order), din anul 1937. În 8 noiembrie 2012, Regele Mihai I a devenit primul suveran străin al carui blazon este aşezat în capela Ordinului.

– decorat de preşedintele Harry Truman ca Chief Commander of the Legion of Merit (1946).

– uns de Patriarhul României cu Sfântul şi Marele Mir la 6 septembrie 1940 şi încoronat în Catedrala Patriarhală cu Coroana Regală.

– preşedinte de onoare al Academiei Române în 1940-1947; a devenit membru de onoare în 2008.

şi că:

– alături de Regina-Mamă Elena, „Dreaptă între Popoare” (1993), a salvat mii de evrei de la moarte.

– a reîntregit Ardealul în două luni după 23 august 1944, când, la 25 octombrie 1944, Armata Regală Română a eliberat nord vestul Transilvaniei.

– i-a întors spatele lui Hitler când l-a arestat pe prim-ministrul Ion Antonescu la 23 august 1944 şi i-a întors spatele lui Stalin când a intrat în greva regală din 21 august 1945-ianuarie 1946.

– s-a opus comunizării României; a sprijinit înfiinţarea unui guvern al românilor în exil; s-a adresat forurilor internaţionale în încercarea de a opri distrugerea satelor româneşti în anii ’70 şi ’80.

– a susţinut tot timpul unirea Basarabiei cu România.

– a susţinut prin campania regală din 1997-2007 aderarea României la N.A.T.O. (2004) şi U.E. (2007).

Trebuie arătat cum a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947 şi obligat să părăsească ţara; că a trăit modest în exil; a fost împiedicat să revină în România până în 1997.

3b) Televiziuni:

TVR: „Ora Regelui” are pregătit filmul Moştenirea, un istoric al domniei Regelui Mihai I îmbinând secvenţe istorice cu o dezbatere istorică purtată de Răzvan Apetrei, Andrei Berinde, Oana Vieru şi Tudor Vişan-Miu.

Digi 24: are un montaj cu interviuri luate unor personalităţi publice (apare şi Tudor Vişan-Miu).

3c) Culegere de reacţii.

Pe blogul www.monarhiasalveazaromania.wordpress.com sau altă platformă vor fi culese reacţiile pozitive privind moartea Regelui Mihai I şi Familia Regală.

[1]Imediat după decesul Şefului Casei Regale a României, fără vreo proclamaţie ulterioară, Moştenitorul Evident sau Moştenitorul Prezumptiv, în funcţie de cine va fi în viaţă şi primul în linia de succesiune la acel moment (Principesa Margareta – n.n.), va primi din acea clipă titlul şi apelativul de Rege sau Regină (M. S. Regina Margareta – n.n.), indiferent de poziţia Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare şi indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ.” 

[2] Regele Mihai a fost cetăţean de onoare al municipiului Călăraşi.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2017 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?