Inspectia Judiciara sub semnatura dlui Netejoru a verificat si recunoaste implicarea SRI in urmarirea penala. Eu zic, in toate urmaririle penale unde au pus in executare mandate de supraveghere, a precizat Sorin Strutinsky într-o declarație pentru FLUX 24.

SRI era beneficiar secundar al dosarelor deoarece era una dintre instituţiile care putea să facă supravegherea, se arată în răspunsul Inspecţiei Judiciare în cazul Strutinsky. Inspecţia nu a putut explica şi mandatul pe siguranţă naţională din cauza prescripţiei, sesizarea fiind clasată.

Practic, inspectorii constată că instituţii precum SRI sau DIPI aveau acces la înregistrări şi alte probe din dosarele penale.

Totuşi, Inspecţia menţionează că aceste note au avut caracter strict informativ deoarece toate convorbirile si comunicarile telefonice interceptate sunt audiate si analizate de procurorul de caz si de ofiţerii de poliţie judiciară.

Cazul Strutinsky a fost discutat şi în Comisia SRI în anul 2017, după ce în dosarul său beneficiarii secundari ai informaţiilor au fost trecute două unităţi SRI din Bucureşti şi Constanţa.

Notele sunt cuprinse în dosarul în care fostul primar de la Constanţa, Radu Mazăre şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, au fost arestati şi ulterior trimişi în judecată. Mazăre era acuzat că ar fi primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte, iar Strutinsky pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

DIN DOCUMENTUL INSPECȚIEI JUDICIARE:

Urmare a unei sesizari adresate Comisiei pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Parlamentul Romaniei in 28 august 2017, pentru clarificarea aspectului legal al implicarii si contributiei Serviciului Roman de Informatii in dosarele in care au fost emise mandate pe legea 535/2004 art.20 si 21 raportat la legea 51/1991 art.3 lit. f) si l) dar si pe dreptul comun, dupa efectuarea verificarilor, Inspectia Judiciara imi comunica (pg. 3 si a 4-a) urmatoarele:

  “Pana la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, s-au efectuat interceptari si inregistrari audio-video, in conformitate cu dispozitiile art. 91/1-91/5 Cod procedura penala.

  Dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala – 01.02.2014, noile prevederi legale nu au mai permis desfasurarea actelor de cercetare anterior inceperii urmaririi penale, motiv pentru care s0-a realizat inceperea urmaririi penale in rem.

 Privitor la punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica de catre DNA-Serviciul tehnic, in cadrul verificarilor s-a stabilit ca, anterior Deciziei Curtii Consitutionale nr.51/16 febr.2016, au existat mai multe situatii in care procurorul a desemnar ca beneficiar secundar al autorizatiilor (nn., deci pe CPP vechi)/, mandatelor de supraveghere (nn., deci pe CPP nou) Sri sau DGIPI motivate de faptul ca erau singurele institutii ce puteau efectua, la acel moment, supraveghere operative, iar pentru a efectua acea supraveghere era necesar sa aiba acces la traficul convorbirilor interceptate.

    Notele de redare, intocmeite de lucratori specializati din cadrul acestor institutii, nu au avut calitatea de mijloc de proba, aceasta calitate avand-o numai procesul verbal de consemnare a rezultatului mandatului de supraveghere, process verbal care a fost intocmit fie de ofiterii de politie judiciara, fie de procurorul de caz.

  Notele de redare au fost intocmite in cazuri urgente pentru ca procurorul sa poata aprecia asupra datelor/informatiilor in cazul masurilor de supraveghere operative sau pentru a intercepta alte posture telefonice ori pentru a renunta la interceptarea unor posture telefonice nefolosite.

  Din verificari a mai rezultat ca, in timpul urmaririi penale, nu s-a formulat plangere impotriva modalitatii de punere in aplicare a masurilor de supraveghere tehnica.

 Referitor la sintagmele folosite de catre DNA: “solicitam ca tintele sa fie alocate…”, care urmeaza a intocmi si notele de redare respectiv face supraveghere operativa”, “solicitam ca beneficiar secundar al mandatelor sa fie desemnat”, se impun urmatoarele precizari:

–        sintagma “solicitam ca tintele sa fie alocate…” reprezinta solicitarea facuta de catre SRI prin intermediul Serviciului Tehnic al DNA prin care se cere ca si unitatea respectiva sa poata asculta tintele on-line;

–        sintagma “solicitam ca beneficiar secundar al mandatelor sa fie desemnat” are aceeasi conotatie dar ascultarea tintelor on-line putand fi efectuata de mai multe unitati din care una este primara si celelalte sunt secundare. Desemnarea unitatilor sepcializate in efectuarea de supravegheri operative (filaj) ca beneficiari secundari care sa aiba acces la ascultarea on-line a convorbirilor este necesara pentru stabilirea exacta a circumstantelor in care persoanele supravegheate au diverse intalniri cu relevanta probatorie in cauza si pentru realizarea supravegherii video sau prin fotografiere (nn., deci Inspectia Judiciara in urma verificarilor efectuate constata ca SRI sau DGIPI nu numai ca efectuau inregistrari si redari dar si filaje, supraveghere video sau prin fotografiere stabilind circumstante cu relevanta probatorie in cauze, deci avand categoric cunostinta despre intregul continut al urmaririi penale, mai pe scurt facand efectiv urmarire penala in toate dosarele);

–        sintagma “care urmeaza a intocmi si notele de redare resepctiv face supraveghere operative” se refera la solicitarea adresata organelor specializate de a intomci note de redare (pentru convorbiri telefonice sau pentru cele din mediul ambiental) sau de a face supraveghere operative (filaj) asupra persoanelor care fac obiectul mandatelor de supraveghere. Aceste nonte au un character strict informativ si orientativ deoarece toate convorbirile si comunicarile telefonice interceptate sunt audiate si analizate de procurorul de caz si de ofiterii de poltiie judiciara delegate, intocmindu-se procese verbal de redare a acestore (nn., niciun cuvant despre cine facea efectiv selectia convorbirilor telefonice, a corespondentei electronice, a transferurilor de date, a imaginilor si inregistrarilor audio-video; este evident ca acest lucru il facea tot Serviciul, care categoric avea cunostinta despre intregul continut al urmaririi penale pentru a gasi circumstantele cu relevanta probatorie in cauza, mai pe scurt facnd efectiv urmarire penala in toate dosarele).

 

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2018 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?