Potrivit jurnalistului Cătălin Tolontan, SRI ştia de existenţa problemelor de la firma Hexi Pharma încă din 2010. Iar doi ani mai târziu, au aflat şi cei de la DNA, după ce un importator a depus un denunţ privind achiziţiile ilegale şi contractele date cu dedicaţie date lui Dan Condrea. Între timp, compania a derulat liniştită mii de contracte cu statul în valoare de peste 26 de milioane de euro. Abia acum s-a deschis un dosar penal, însă în rem, informează B1 TV.
”Noi am publicat documente indubitabile și nici nu au au contestat cei de la DNA și DIICOT că DNA a știu în 2012, a dat Judecătoriei Sectorului 2, care a clasat în 2014, fără a face măcar o audiere în dosarul licitațiilor trucate. Rareori am văzut un document de 40 de pagini atât de bine structurat. De exemplu, acolo scria că dacă o licitație nu era câștigată de Hexi Pharma, ci de o altă firmă, atunci spitalul îi spunea firmei respective ”bun, atunci nu comandăm de la voi, ci luăm prin încredințare directă de la Hexi Pharma”. Am informații de la o sursă bună, care nu a dat rateuri până acum. În 2010, SRI a fost informat despre problemele pe piața dezinfectanților. De ce nu a făcut nimic? Dacă a făcut, sunt chestiuni pe care ar trebui să le comunice. Noi nu avem documente, de asta nu am publicat. Tot ce am publicat publicat până acum a fost pe documente. Acum nu avem documentele, dar avem o mărturie. E puțin probabil ca SRI să nu fi știut. Am făcut această afirmație public, iar acum SRI ar trebui să reacționeze. Nu le cerem să ne spună ce baterii folosesc în aparatele cu care fac interceptări, dar când munca lor se intersectează cu sănătatea publică, e normal să știm ce s-a întâmplat acolo”, a susținut jurnalistul Cătălin Tolontan pentru B1 TV.
Sănătatea în rapoartele SRI
În rapoartele anuale difuzate de SRI în ultimii ani uneori apar şi referiri la chestiune legate de sănătate. Iată în ce context:
– În raportul de activitate a SRI pe anul 1998 se precizează:
„Dreptul la ocrotirea sănătăţii, expres prevăzut de Constituţie, a fost afectat de ilegalităţi în reţeaua de desfacere a produselor destinate consumului uman şi disfuncţii pe linia protejării mediului şi apărării echilibrului ecologic. Reţin atenţia, însă, factorii agravanţi reprezentaţi de activităţile desfăşurate în afara cadrului legal, care au contribuit la diminuarea şanselor de redresare, dezvoltare şi perfecţionare a sistemului de acordare a asistenţei medicale.
In acest sens, în domeniul medico- sanitar s-au resimţit efectele unor tranzacţii încheiate cu parteneri străini în condiţii dezavantajoase pentru ţara noastră, cu efecte contraproductive asupra efortului de protejare a stării de sănătate a populaţiei. S-au înregistrat, de asemenea, unele situaţii de deturnare a unor fonduri alocate de la buget şi schimbare a destinaţiei acestora către finalităţi colaterale, punând în dificultate realizarea unor obiective de primă urgenţă.”
– În raportul de activitate a SRI pe anul 2011 se precizează:
„Activitatea informativ-operativă – dar şi ansamblul demersurilor ce concură la realizarea acesteia la parametri optimi – a fost orientată către următoarele priorităţi operaţionale: (…)
– factori de risc în domeniile protecţie socială, sănătate şi educaţie (…)
– disfuncţii sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populaţie, cu precădere în sănătate şi educaţie, precum şi în funcţionarea sistemului de protecţie socială”
– În raportul de activitate a SRI pe anul 2012 se precizează:
„La menţinerea dificultăţilor în plan socio-economic a contribuit semnificativ şi nivelul ridicat al corupţiei în instituţiile publice, grupuri de interese nelegitime acţionând pentru deturnarea, în beneficiu propriu, a procesului decizional din diverse domenii (în principal administraţie publică – direcţionare preferenţială de fonduri, atribuire discreţionară de contracte de achiziţii publice etc.) şi a actului de justiţie.
Nerespectarea cadrului legal privind asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor / funcţiilor publice, cazurile de incompatibilitate ori de conflict de interese au reprezentat constante ale perioadei analizate, interesul public fiind astfel grav afectat. Astfel de situaţii au avut ca efect şi afectarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor la învăţământ şi sănătate, alături de subfinanţarea cronică, managementul defectuos (concretizat în numeroase situaţii în gestionarea nejudicioasă a resurselor disponibile) şi deficienţele în ceea ce priveşte resursa umană (pregătirea inadecvată, deficitul de personal calificat).”
