COMENTARIU DEUTSCHE WELLE de Keno Verseck

Un conflict economic de miliarde de euro are loc în prezent în Europa de Sud-Est. Este vorba de foarte mult gaz din Marea Neagră – și de dependența de livrările de gaz rusești.

    
Ukraine | Gasspeicher in Mryn (picture-alliance/dpa/epa/R. Pilipey)

În ultimii ani, în partea românească a Mării Negre au fost descoperite și deja parțial exploatate depozite uriașe de gaz natural. Potrivit estimărilor moderat optimiste, ar fi vorba de cel puțin 40 de miliarde de metri cubi de gaz, dar ar putea fi până la 200 de miliarde – suficient pentru a acoperi necesarul total al României pentru deceniile următoare și pentru a vinde chiar la export.

Pentru a transporta acest gaz din Marea Neagră în țările europene, a fost planificată construirea unei conducte, în cadrul proiectului numit BRUA, de la inițialele țărilor Bulgaria, România, Ungaria și Austria. BRUA ar trebui să înceapă să funcționeze din 2019 iar proiectul va fi susținut de UE și de Banca Europeană pentru Dezvoltare, BERD.

Cum se întâmplă adesea la astfel de mari proiecte internaționale, există și în acest caz deja demult controverse. În prezent este vorba de o dispută ungaro-română pe tema legislației românești privind exploatarea gazelor offshore și cantitatea de gaz care ar urma să fie livrată Ungariei prin conducta BRUA.

Orban bei Pressekonferenz (DW/F. Facsar)Orban vrea ca Ungaria să devină o putere regională în materie de energie

La sfârșitul lui iunie, șeful rețelei ungare de transport de gaz (FGSZ) Kristóf Terhes a cerut autorităților române să adopte odată legea prevăzută privind sprijinirea exploatărilor offshore și să livreze Ungariei cantitatea dorită de această țară de 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Ulterior, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a mers chiar mai departe: România ar periclita prin amânările ei securitatea energetică din regiune. Partea română a respins indignată aceste acuzații iar unii politicieni și experți au reproșat Budapestei că nu și-ar respecta obligațiile asumate în proiectul construirii conductei BRUA.

Interese divergente

Disputa reflectă interesele complexe ale părților implicate în această afacere. Pe de o parte sunt țările vestice ale UE, inclusiv Austria, care doresc diversificarea furnizorilor de energie, pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Din această alianță fac parte și concernele vestice Exxon și OMV, care operează exploatarea gazului din Marea Neagră.

Ungaria se străduiește pe de altă parte să ocupe o poziție mai puternică sau chiar fruntașă în sectorul energetic în centrul și sud-estul Europei. De aceea, guvernul Orbán a decis în iulie anul trecut să nu mai construiască o conductă care ar urma să conecteze proiectul BRUA cu nodul energetic austriac Baumgarten. Argumentul Budapestei: conexiunile existente deja via Slovacia ar fi suficiente pentru a transporta gazul mai departe.

În februarie 2018, la o reuniune interguvernamentală cu Serbia și mai apoi la un forum energetic, premierul ungar Viktor Orbán a vorbit mai mult sau mai puțin pe față despre interesul țării lui: “Monopolul livrărilor de gaz deținut de Rusia se va încheia, pentru că noi vom importa mai mult de jumătate de gazul de care avem nevoie dintr-o altă țară, anume din România”, a arătat Orbán. “Este o situație nouă, nu doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga regiune. Înseamnă că Ungaria se va găsi într-o poziție geostrategică nouă, una mai convenabilă decât până acum.”

Ungaria vrea să joace un rol-cheie

În România are loc demult o ceartă politică privind neglijența și corupția la aprobările date de stat pentru exploatările resurselor naturale ale țării. În trecut, concernele străine au plătit parțial sume foarte mici pentru licențele de exploatare a materiilor prime românești. Statul român a pierdut astfel, din cauza contractelor dezavantajoase încheiate, încasări semnificative din impozitele aplicate acestor exploatări. O nouă lege pentru exploatările offshore ar trebuie să remedieze acum situația, în ceea ce privește resursele de gaz natural din Marea Neagră. Proiectul de lege corespunzător a fost aprobat săptămâna trecută de Camera Deputaților de la București.

European Gas Hub (CEGH) din Baumgarten AustriaEuropean Gas Hub (CEGH) din Baumgarten Austria este în prezent centrul principal de distribuție din Europa

Noua lege, care nu a intrat încă în vigoare, prevede taxe de acordare a licențelor de 13% și o impozitare progresivă, corelată la evoluțiile prețului gazului natural – aceasta ar putea ajunge până la 50% din profitul firmelor care exploatează resursele. Opoziția de la București se plânge însă că alte țări cu astfel de resurse încasează de la concernele energetice sume mult mai mari din taxele de licență și impozite. Opoziția acuză guvernul că ar grăbi elaborarea legii, la presiunile internaționale, printre care și din partea Ungariei.

Experții ungari văd în orice caz un rol central al țării lor în disputa privind gazul de la Marea Neagră. Economistul și expertul energetic András Deák, de la Academia Ungară de Științe, spune că acum ar putea fi pentru prima oară în ultimii 60 de ani când Ungaria ar putea primi gaz care să nu vină din Rusia. “Ar fi o mare prostie sau un act prea mare de rusofilie să ratăm această oportunitate.” Întrebările la care ar fi încă nevoie de răspuns, potrivit lui Deák, ar fi ce garanții poate oferi Orbán pentru a asigura tranzitul liber al gazului prin Ungaria, în schimbul unor taxe acceptabile și dacă Orbán va folosi gazul românesc drept pârghie la negocierile cu Moscova.

Distanțarea Ungariei de Rusia

În ceea ce privește pledoaria lui Orbán pentru mai multă independență de Rusia și de gazul ei, Deák nu crede că ar fi vorba de o schimbare de macaz a premierului ungar, care este de fapt prieten cu președintele rus Putin. “Din punct de vedere politic, Rusia nu este pe moment atât de importantă pentru Orbán, pentru că Angela Merkel este într-o poziție slabită iar Ungaria nu mai este văzută drept o țară paria, ca în urmă cu câțiva ani”, crede Deák. “În plus, Ungaria își consolidează relațiile cu SUA lui Trump. Totuși, Ungaria nu o rupe cu Rusia, ci doar se distanțează oarecum de ea.”

La fel vede lucrurile și politologul din Budapesta Péter Krekó, de la institutul Political Capital, care cercetează îndeaproape relațiile ungaro-ruse. “Orbán lucrează în prezent la extinderea relațiilor sale transatlantice și occidentale, motiv pentru care trebuie să arate, atât în plan intern, cât și extern, că nu este dependent de Putin”, susține Krekó.

“Mai mult, Ungaria este o țară fără mari resurse naturale și de aceea vrea să se profileze, în disputa gazului de la Marea Neagră, drept un fel de centru important de distribuție energetică. Orbán vrea să-și sporească astfel influența regională, chiar dacă aici nu este vorba de exportul ideologiei sale în țările Europei de Sud-Est.”

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2018 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?