COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB, PRELUARE INPOLITICS.RO

Klaus Iohannis o trîntește din nou: el a anunțat azi, într-o ieșire publică la palatul Cotroceni, că va convoca referendum național pe problema amnistiei, grațierii și a legilor penale. Un singur mic obstacol ar putea sta în calea planurilor sale: Constituția.

”Această temă (a graţierii, n.r.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu” a anunțat azi Iohannis, conform Mediafax.

Există un impediment.
Unul major, ba chiar insurmontabil.

Ideea de bază a președintelui ar fi cam următoarea: șeful statului convoacă referendumul, poporul se încolonează și decide prin vot și, funcție de respectivul vot, parlamentul ori guvernul vor da sau nu grațierea.

Numai că exprimarea voinței poporului, în acest caz, nu este admisibilă, nici chiar sub forma consultativă.

Asta, pentru că articolul din Constituție care reglementează inițiativa legislativă stipulează următoarele:

ARTICOLUL 74
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

Ori, dacă legiuitorul a decis că cetățenii nu au dreptul să cuvînteze în privința temelor sus menționate, pe cale de consecință orice referendum pe această temă ar deveni absurd.

Există o logică de fier a acestor interdicții: ce s-ar întîmpla dacă un președinte sărit de pe fix ar convoca referendum pe tema desființării complete a taxelor și impozitelor?

Ghici cum ar vota cetățenii?
Și oare ce consecințe ar avea acest vot?
Comentariile sunt, evident, inutile.
Una peste alta, un asemenea referendum e condamnat din start să fie nul și neavenit și să fie ignorat de parlament.

Reamintim că, inițial, legea 3/2000, a referendumului, indica explicit care sunt domeniile de interes național pentru care președintele poate cere exprimarea voinței poporului; nici atunci, grațierea, amnistia, legile penale sau problemele fiscale nu figurau în lege. Ulterior, o decizie extrem de controversată a CCR i-a dat dreptul președintelui să convoace referendum pe orice temă, dar s-a uitat, probabil, de interdicțiile art.74 din Constituție.

Dincolo de asta, și dacă guvernul decide să dea, totuși, ordonanțele de urgență aflate în discuție, referendumul nu și-ar mai avea rostul, ar presupune întrebări strict retorice, deci e de așteptat ca guvernul și parlamentul să refuze organizarea acestuia.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?