După numărarea a peste 60% din voturi, Partidul Socialist (PSOE) se situează pe primul loc cu 29.45 % din sufragii şi ar obţine 124 de locuri în Parlament, mai mult comparativ cu cele 85 obţinute la scrutinul legislativ din 2016, dar departe de majoritatea absolută de 176 din totalul de 350 de locuri de deputaţi, transmite AFP.

PSOE se va vedea aşadar nevoit să formeze o coaliţie eterogenă pentru a continua să guverneze Spania.

Conservatorii din Partidul Popular (PP) se situează pe locul al doilea, cu 16% din voturi, adică 65 de locuri, cu mult sub cifra reuşită în 2016, când a obţinut 137 de locuri.

Liberalii din formaţiunea Ciudadenos ar obţine în jur de 57 de locuri, faţă de 32 în 2016.

Partidul de extremă dreapta Vox confirmă intrarea în Parlament, obţinând 9.97% din sufragii şi 23 de locuri.

UPDATE:

Premierul spaniol, socialistul Pedro Sanchez, a proclamat victoria partidului PSOE în alegerile legislative de duminică şi s-a arătat dispus să facă coaliţie cu “toate grupările pentru a guverna în limitele Constituţiei”, ceea ce pare a fi, pe lângă comunicarea disponibilităţii, şi un avertisment adresat separatiştilor catalani, informează EFE.

Într-o alocuţiune ţinută la sediul PSOE din Madrid, Sanchez a sărbătorit rezultatul scrutinului împreună cu mii de susţinători socialişti, evidenţiind că această victorie înseamnă “triumful viitorului şi eşecul trecutului”.

“A fost vorba să câştigăm alegerile şi să guvernăm, am câştigat alegerile şi vom guverna Spania”, guvernare care, a precizat Sanchez, se va face ” în apărarea democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor dobândite în ultimii 40 de ani”. În încheierea discursului, premierul în exerciţiu al guvernului spaniol a respins în mod ferm “autoritarismul şi involuţia”.

PSOE a obţinut 123 de locuri în Parlament, aproape dublu faţă de PP, cu 66 de locuri.

Partidul liberal de centru-dreapta Ciudadanos a obţinut 57 de mandate, formaţiunea de extremă stânga Podemos 42 de mandate, iar partidul de extremă dreapta Vox, 24 de mandate.

PP a obţinut victoria doar în oraşul autonom Melilla din nordul Africii, a rămas fără reprezentare în Ţara Bascilor, a obţinut un singur mandat în Catalonia şi a pierdut hegemonia în comunităţile autonome spaniole, unde a câştigat toate alegerile începând din 1977.

Este cazul Galiţiei (nord-vestul Spaniei), unde PP s-a impus în toate alegerile democratice organizate după moartea dictatorului Franco în 1975 sau al Castillei şi Leon (centrul Spaniei), un alt fief tradiţional.

PSOE a reuşit să ocupe primul loc în toate regiunile, cu excepţia Ţării Bascilor, dominată de naţionaliştii PNV, care au obţinut 6 mandate, Catalonia, unde separatiştii au obţinut o victorie clară şi Navarra, unde a obţinut 2 locuri la egalitate cu o coaliţie conservatoare, deşi a obţinut mai puţine voturi.

În Madrid, PSOE a obţinut prima victorie după 1986 în faţa PP, care în 2016 domina această comunitate cu 15 deputaţi. Duminică PSOE a obţinut 11 mandate, iar PP 7.

Socialiştii lui Sanchez au câştigat Andaluzia unde, deşi se impuseseră în alegerile regionale din decembrie 2018, au pierdut guvernarea regională în favoarea unei coaliţii PP-Ciudadanos, a cărui învestitură a fost sprijinită de formaţiunea de extremă dreapta Vox.

În această comunitate liberalii din formaţiunea politică Ciudadanos au depăşit şi ei Partidul Popular conservator, care a înregistrat o înfrângere severă la alegerile legislative de duminică, faţă de legislatura anterioară, când a obţinut 137 de mandate.

În Ţara Bascilor nici Ciudadanos şi nici Vox nu au reuşit să obţină reprezentare.

Alte regiuni în care Partidul Socialist a smuls PP duminică victoria ca numărul de locuri au fost Aragon, arhipelagul Canare, Cantabria, Castilla-La Mancha, La Rioja, insulele Baleare, unde pentru prima oară socialiştii au depăşit numărul de mandate obţinut de PP sau Murcia, tot o premieră după 1989.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?