spot_img
4.8 C
București
vineri, aprilie 19, 2024
AcasăAnalizeAtentatul de la aeroportul Ataturk: Jocul geopolitic periculos al Turciei

Atentatul de la aeroportul Ataturk: Jocul geopolitic periculos al Turciei

-

”Înmulțirea atacurilor teroriste din Turcia este explicabilă dacă ne uităm la istoria acestei țări și la modul în care autoritățile de la Ankara gestionează în ultimii ani relația cu minoritatea kurdă și conflictul cu gruparea Stat Islamic”. Explicația este dată, la RFI, de expertul în securitate Șerban Cioculescu, în contextul atacului terorist de pe aeroportul Ataturk din Istanbul soldat cu 41 de morți. El subliniază că Turcia a intrat într-un joc geo-politic pericolos, fiind acum ținta atacurilor grupărilor kurde, dar și a jihadiștilor islamiști.

Reporter: Am numărat în total șapte atacuri teroriste comise în Turcia în acest an. Șapte, dacă îl numărăm și pe cel de marți. Peste 130 de morți și mult mai mulți răniți, în toate aceste atacuri. Încotro se îndreaptă Turcia și cu ce implicații în regiune? Turcia era, până nu de mult, un pol de stabilitate în zonă…

- Advertisement -

Șerban Cioculescu: Turcia se înscrie pe un trend oarecum constant. Dominația autoritară a elementului turcesc și felul în care s-a constituit republica turcă a lui Kemal Ataturk au pus, într-un fel, bazele acestui conflict pe care Turcia îl are cu minoritățile etnice și religioase. Să nu uităm că și în anii `60 – `70 ai secolului trecut apăruseră astfel de grupări teroriste. Existau grupări marxiste care puneau bombe. Exista o grupare, precum Lupii cenușii, organizație paramilitară a Partidului Mișcării Naționaliste. Aceste lucruri nu se mai știu acum. Ceea ce se întâmplă în ultimii ani este o conjugare a două tendințe. Pe de o parte, este vorba despre Primăvara arabă, care a produs pe granița de sud a Turciei un mare focar de instabilitate, conflictul cu așa numitul Stat islamic din Siria, stat care este în vecinătatea sudică a Turciei. Pe de altă parte, în ultimii ani, odată cu intensificarea agitației elementului etnic kurd, în dorința acestora de a-și obține independența, președintele Erdogan a luat măsuri foarte dure împotriva lor. În acest fel s-a ajuns și la atacuri comise din de gruparea PKK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Actualmente Turcia este atacată din două direcții. Este atacată atât de către islamiști, cât și de către rebelii kurzi.

R: Pentru că ați pomenit numele președinteleui Recep Tayyip Erdogan, cum vedeți atitudinea administrației Erdogan în toată această chestiune? Ce rezolvare vedeți în privința conflictului cu kurzii, dar mai ales cu jihadiștii din Statul islamic?

- Advertisement -

Ș.C: Cred că, în ceea ce îi privește pe kurzi, Erdogan va fi la fel de instransigent. El își derivă o parte din legitimitate. O parte provine din islamismul moderat pe care îl afișează partidul său guvernamental AKP, dar o parte provine din instrumentalizarea naționalismului turc. Acesta este elementul pe care partidul AKP l-a moștenit de la regimul kemalist. Este vorba despre exaltarea elementului etnic turcesc. Republica turcă este constituită în jurul națiunii turce, iar minoritățile, în general, nu aveau drepturi. Kurzii, într-o anumită perioadă, nu aveau voie să își folosească nici limba. Era considerată limbă teroristă. Actulmente, după multiplele alegeri care au avut loc în trecut, în Turcia, există un partid, HPD, care a ieșit foarte bine la alegeri. Acest partid este acuzat de Erdogan că face jocurile minorității kurde. Din această cauză, Erdogan nu va relaxa măsurile luate.

R: Iar în ceea ce privește Statul Islamic?

Ș.C: În ceea ce îi privește pe islamiști, Turcia se află între mai multe tentații. Pe de o parte, știm că sprijină anumite facțiuni din războiul civil sirian, anumite grupări turcomane, grupări sunite, care luptă împotriva regimului Assad. În același timp, Turcia a fost acuzată neoficial de Rusia că a cumpărat petrol de la ISIS anul trecut. Nu a trecut foarte mult timp de atunci. Turcia a dezmințit aceste acuzații. Mare problemă a Turciei este că ea nu a acceptat să trimită o forță terestră prin care să încerce să dea o lovitură mortală Statului Islamic, eventual să ocupe capitala Rakka. Turcia a fost acuzată, voalat, că nu luptă eficient împotriva Statului islamic. Ce a făcut, până la urmă? A bombrdat, a tras lovituri de artilerie împotriva poziiilor Statului Islamic și a permis unor kurzi din Irak, unor forțe peshmerga, să traverseze teritoriul turc, pentru a lupta la eliberarea orașului Kobani alături de kurzii sirieni. Nu este o contribuție foarte mare în lupta împotriva Statului Islamic. La ce capacități economice, politice și militare are, Turcia ar putea face mult mai mult.

R: Și coaliția internțională ar putea face mult mai multe. De ce nu se implică mai mult și Turcia și coaliția internațională condusă de Statele Unite în războiul contra grupării Stat islamic? De ce nu se implică mai mult pentru a câștiga și pentru a termina o dată cu războiul din Siria?

Ș.C: Eu am o singură explicație generală pentru că lucrurile par ilogice. Există o coaliție atât de mare – americani, britanici, canadieni, norvegieni, turci și alte state – și totuși, Statul islamic este bine, cu toate că este bombardat zi de zi. Explicația este una singură. Fiecare dintre marii actori ai acestei coaliții are propriile interese și fiecare se teme ca nu cumva, distrugând rapid Statul islamic să nu ajungă ca Siria să fie controlată de cealaltă tabără. O tabăra este formată din americani împreună cu aliații lor turci și ceilalți, o alta este formată din Rusia și Iran. Aceasta este tabăra șiită pe care o susține Rusia. Iar, pe de altă parte, mai sunt și facțiunile locale. Este vorba despre interese contradictorii și există teama ca nu cumva cealaltă tabără să ajungă să controleze Siria.

spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img