de Alexander Andreev, Deutsche Welle

Prezumtivul viol din oraşul german Mülheim ridică o serie de chestiuni de ordin juridic şi socio-cultural. Este vorba de vârsta răspunderii penale şi de relaţiile familiale în care se regăsesc mulţi copii de imigranţi.

Trei adolescenţi în vârstă de 14 ani şi doi în vârstă de 12 ani, toţi de origine bulgară, sunt bănuiţi că au violat vineri seară (5 iulie) o tânără femeie într-o pădurice din Mülheim an de Ruhr. Cei de 12 ani nu au încă vârsta răspunderii penale. Iar unul din cei în vârstă de 14 ani a fost plasat în stare de arest fiindcă există pericolul să recidiveze. Oficiul de protecţie a copilului din Mülheim a încercat luni să stea de vorbă cu familiile celor doi în vârstă de 12 ani. Dar încercările Oficiului de a oferi ajutor au fost respinse.

Volker Wiebels, purtător de cuvânt al administraţiei oraşului Mülheim a declarat în context pentru DW: “Un lucru se poate afirma la modul general: nu este ameninţată starea de bine a copiilor. Părinţii sau părintele, că parţial adolescenţii cresc în familii monoparentale, au în continuare dreptul de a-şi creşte copiii. Noi, în calitate de oraş, oferim sprijin. Există o serie de măsuri cu ajutorul cărora sunt sprijinite familii întregi. În plus există şi o serie de măsuri preventive, decise de guvernul regional.”

Expulzarea este imposibilă

Unul din oamenii care dispun de o vastă experienţă cu imigranţii bulgari în landul federal Renania de Nord-Westfalia (NRW), este Werner Jostmeier, consul onorific al Republicii Bulgaria la Münster. El consideră inacceptabil faptul că Oficiul prentru protecţia copilului nu poate interveni. “Dacă Oficiul pentru protecţia copilului ar putea lua măsuri coercitive, eu le-aş recomanda. Noi nu-i putem retrimite pe aceşti oameni în ţara lor fiindcă se bucură de dreptul de liberă circulaţie în statele UE. Dar în această situaţie, ei trebuie să respecte regulile de joc existente aici. Iar dacă ajung în conflict cu Oficiul pentru protecţia copilului sau cu legile penale, atunci autorităţile germane trebuie să aibă competenţa de a interveni.”

Cine sunt prezumtiviii făptaşi? Şi cum s-a ajuns la delictul comis la Mülheim? Potrivit lui Volker Wiebels este vorba de “cetăţeni bulgari, vorbitori de limba turcă”. În Bulgaria trăiesc potrivit estimărilor aproximativ 500.000 de musulmani vorbitori de limbă turcă (mai bine de 8% din populaţia ţării). După aderarea ţării la UE, în 2007, câteva mii dintre aceştia s-au dus la lucru în occident, inclusiv în Germania. Ei găsesc adesea acces pe piaţa muncii din Germania cu ajutorul turcilor stabiliţi de decenii în ţară.

Pentru a beneficia de acest avantaj şi numeroşi romi din Bulgaria se declară musulmani vorbitori de limba turcă. Aceasta le este cunoscut atât autorităţilor germane cât şi reprezentanţilor diplomatici ai Bulgariei în Germania, fiindcă imigranţii veniţi la lucru sunt foarte adesea rău trataţi de angajatori şi intermediari sau trăiesc în întregime pe socoteala oficiilor de protecţie socială. Acestea sunt confirmate şi de  Werner Jostmeier. Dar consulul onorific subliniază că problemele acestor imigranţi sunt parţial de natură politică şi socio-culturală.

“Dacă este vorba de acest grup de cetăţeni bulgari vorbitori de turcă, eu nu am soluţie. Trebuie să facem în aşa fel încât regulile să fie armonizate şi în ţările de origine şi în cele în care ei se duc la muncă. Între acestea se numără egalitatea în drepturi a sexelor, libertatea religioasă, respectarea demnităţii umane şi respectarea legilor în vigoare”.

Frustrări provocate de neintegrarea socială

Criminaliştii şi psihologii germani văd problema în termeni similari, când este vorba de cazuri extreme de criminalitate juvenilă. Într-un interviu oferit revistei FOCUS Online, psihologul criminalist Rudolf Egg din Nürnberg estimează că violul de la Mülheim este “o combinaţie între demonstrarea puterii, sexualitate şi dinamică de grup”. Iar Christian Pfeiffer, fondatorul Institutului Criminalistic din Saxonia Inferioară (KFN), vorbeşte despre “concepte familiale patriarhale” şi “frustrare cauzată de neintegrarea socială”.

Legal la Mülheim

Potrivit purtătorului de cuvânt al administraţiei locale din Mülheim, Volker Wiebels, în oraş trăiesc exact 671 de bulgari şi până în prezent nu au existat experienţe negative cu aceştia. La întrebarea dacă prezumtivii făptaşi fac parte din minoritatea romă, oficialul a răspuns: “Încă nu s-a vorbit public despre această chestiune. Că e vorba de romi sau nu, până acum s-a făcut mereu referire la cetăţeni bulgari cu paşaport bulgăresc, care trăiesc legal la Mülheim.”

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?