România Liberă a publicat o serie de dezvăluiri despre Centrul de Afaceri Româno-Rus, condus din umbră de foşti ofiţeri KGB şi Securitate-SRI, care au pus umărul la falimentarea petrochimiei româneşti. Între ofiţerii de informaţii români care au sprijinit activităţile subterane ale “Centrului” figurează şi fostul şef al SRI Prahova, Corneliu Păltânea.

Între oamenii politici figurează nume grele precum Ion Iliescu ( fost preşedinte), Ioan Talpeş ( fos şef al administraţiei prezidenţiale), Mitică Honciu ( fost şef al protocolului prezidenţial),  foştii consilierii prezidenţiali Şerban Nicolae,  Corina Creţu, Emil Cico Dumitrescu, Dumitru Iliescu sau fostul şef al SPP, gen Gabriel Nagy.  Din partea Guvernului, Samson spune că  avea sprijin total de la premierul de atunci Adrian Năstase, prin ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu. Dezvăluirile lui Samson despre susţinerile politice de care a beneficiat ( redăm fragmente din interviu)   au fost confirmate pentru România Liberă de generalul (r) Ioan Talpeş.


A ajuns în anturajul preşedintelui ţării printr-un infractor


Rep : Cu cine v-aţi mai sfătuit când aţi înfiinţat Centrul de Afaceri Româno-Rus?

Constantin Samson : În afară de domnul preşedinte Iliescu , de Mitică Honciu şi de domnul general Talpeş, m-am sfătuit în întâlniri separate  şi cu Gabriel Nagy, cu Cico Dumitrescu şi cu Corina Creţu, cu care sunt în relaţii de prietenie şi acum. Ca şi cu Şerban Nicolae , pe care l-am cununat.

Rep: Observ că eraţi un apropiat de Palatul Cotroceni.

C.S.: Da, când era preşedinte domnul Iliescu . Eu am fost în toate vizitele, am făcut parte din toate delegaţiile domnului preşedinte Iliescu (…)Ştiu că veneau  cu nevestele şi Omar Hayssam  şi Munaf ( condamnaţi pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak).

Rep: De cine mai eraţi apropiat în 2003?

C.S.: Am avut relaţii civilizate cu Dan Ioan Popescu ( ministrul Industriilor-n.n.), care era prieten cu Năstase. Şi D.I Popescu mi-a spus să fac Centrul.

Rep: Cum l-aţi cunoscut pe dl Iliescu?

C S: Prin 1999-2000, prin Cico Dumitrescu pe care l-am cunoscut prin Ilie Alexandru ( condamnat definitiv-nn)  de la Hermes Slobozia. Cico m-a prezentat dlui Ion Iliescu. Iar prin domnul preşedinte i-am cunoscut pe Gabi Nagy, Mitică Honciu, Corina Creţu, Dumitru Iliescu(…)

Rep: De ce aţi înfiinţat Centrul de Afaceri Român- Rus (…)Să aduceţi vizitatori din Rusia?

C S : Nu, ne gândeam la o relaţie strict economică. În 2003, m -am întâlnit cu un prieten ( Liviu Niţă, condamnat  definitiv-n.n.), care mi-a zis : “Bă, Costele, de ce nu facem şi noi un centru de afaceri româno-rus. Expune-le ideea , că tu ai cui să expui,ai susţinere la autorităţi“. Şi i-am spus prima dată lui Mitică Honciu, care era şeful grupului prezidenţial la Ion Iliescu. “Da’ cum vezi tu asta?” – m-a întrebat el. “Băi, strict ca pe o societate comercială . 50%- noi, 50%- ei ” i-am zis eu. ” Ei cine sunt , Costele?” ” Ei – zic eu- sunt : unu’ e Anatoli Patron, care e preşedinte la NOVA BANK ( fostă UNIREA-n.n.) Si mai ştiu pe unu’ Iuri Cecan , şi mai ştiu pe unu Ustinov,  pe unu chel , care mai traducea (…) Am mai avut marea onoare să-l cunosc pe Arkadie Volski ( general KGB, fost consilier al lui  fostului preşedinte rus Vladimir Putin-nn)

Rep: Inseamnă că Rusia era foarte  interesată de dezvoltarea relaţiilor cu România?

C S: Era extrem de interesată. I-am spus preşedintelui Ion Iliescu de proiectul ăsta încă înainte să-l facem. “Ce ziceţi, să-l facem?” El a zis ” Da, măi, da, să-l faceţi,  că-i foarte bine” (…). N-am mai aşteptat să-l facem ca un grup de interese, deşi era un proiect pentru asta (…), dar n-am avut timp, pentru că trebuia să plecăm în vizită ( prezidenţială-nn) la Moscova  şi voiam să inaugurăm înainte de vizită.


Ruşii voiau ” o mare bază de date”

Rep: Ce-aţi făcut la Moscova?

C S: Era vizită prezidenţială, când s-a inaugurat şi filiala Centrului de Afaceri Româno-Rus de acolo, în prezenta celor doi preşedinţi, Putin şi Iliescu (…) Şi acolo nu mi-au plăcut nişte lucruri. ( ezită să spună)

Rep: Ce nu v-a plăcut?

C S: Nu ştiu (…) Cred că nu mă vroiau pe mine preşedinte acolo. Se credea că trebuiau să facă foarte mulţi bani. Şi au apărut tot felul de persoane, care nu aveau de-a face cu treaba asta, şi asta nu mi-a plăcut (…) I-am întrebat cam ce ar vrea ei să facem şi ei au spus să afiliem nişte firme din România la treaba asta, să facem baza de date.  Ei voiau o bază mare de date,  şi  mie mi s-a părut mult prea stresantă pentru mine treaba asta (…).

Rep: Cum a ajuns Păltânea ( fost şef SRI Prahova-nn) la Centru ?

C S: L-a adus Iurie Cecan ( cetăţean moldovean, locotenentul lui Anatoli Patron-nn) ) , la consiliul de administraţie când am semnat înfiinţarea filialei de la Moscova. Atunci l-am văzut prima dată pe Păltânea şi l-am mai văzut odată, la mine în birou, când am cedat părţile sociale.(…)

Rep: Cine v-a zis să vă vindeţi părţile?

C S: (…) Eu am decis să vând, când m-am întors de la Moscova (…)Am zis că stresul e mare, nu merge, că vin toţi ciudaţiii; nu ştii  de unde să-i iei, nu ştii cum îi cheamă, cine sunt, de unde vin. Nu era lumea în care mă învârteam eu. (…). Eu le-am zis “Luaţi-le!”, că  n-a fost cu bani (…).

Rep: Cum adică fără bani? (…)V-a obligat cineva?

C S: Nici vorbă de asa ceva. Nici un ban, nici o copeică

“Eu sunt …mai puţin cu conspiraţia”

Rep : Dar ce voiau “ciudaţii” ăia care tot veneau la dvs?

C S: (…)Spuneau ce vrem să facem, cum să facem. Numai că azi discutai cu unii, mâine veneau alţii, poimâine  alţii şi, la timpul respectiv,  eu nu aveam creerul necesar să înţeleg ce voiau ei. Ei voiau o dezvoltare foarte mare pe subiectul ăsta. Eu de felul meu sunt cu viaţa de zi cu zi,  mai puţin cu conspiraţia.

REP: Vi s-a părut că sunt oameni care conspiră?

C S: În nici un caz nu erau ca oamenii din anturajul meu (…) Practic, făceam nişte paşi în necunoscut, prea mari pentru mine.

Rep: Adică, serviciile secrete  nu erau domeniul dvs ?

C S: Clar, nu. Deci clar, nu! Deci clar, clar nu! Trebuia să fiu tot timpul precaut. Să văd, să analizez ce a zis ăla şi de ce şi ce a zis celălalt şi nu voiam treaba asta.


Ioan Talpeş: ” trebuia să calmăm puseurile nervoase ale Moscovei”

Dintre oamenii politici enumeraţi de Samson, doar generalul  (r) Ioan Talpeş  a acceptat să ne relateze împrejurările în care s-a înfiinţat Centrul de Afaceri Româno- Rus, confirmând că această societate  a fost folosită ca platformă de acţiune a unor foşti ofiţeri de informaţii români şi ruşi.  În 2003, Talpeş era şeful administraţiei prezidenţiale şi consilierul preşedintelui Ion Iliescu pe probleme de siguranţă naţională.

“Atunci se ştia cu siguranţă că România va intra în NATO şi trebuia să calmăm puseurile nervoase ale Moscovei, iar acest centru de afaceri era un mijloc de a relua relaţiile, inclusiv prin domnul Volski ( fost general KGB, consilier al preşedintelui Rusiei de atunci, Vladimir Putin-nn), pe care l-am cunoscut . Noi atunci am semnat şi un tratat cu Rusia, care era o condiţie impusă pentru a putea intra în NATO” argumentează Talpeş.

Talpeş: “Partea rusă avea informaţii despre combinate pentru că avea toată arhiva CAER”

În legătură cu intenţiile din 2003 ale Moscovei de a face din Centrul de Afaceri Româno-Rus o puternică bază de date, cu alte cuvinte să aibă o platformă de unde să facă spionaj având în vedere perspectiva apropiată a  aderării României la NATO, domnul Talpeş are o viziune proprie: ” Nu se poate vorbi în aceşti termeni .  Uitaţi-vă la alte ţări europene care au relaţii foarte bune cu Rusia, aşa cum trebuie să avem şi noi. Trebuie să ştiţi că fiecare ţară, atât din estul , cât şi din vestul Europei , a folosit şi va folosi  tot sistemul informaţional la care  putea avea acces “.

Faptul că prin Centrul de Afaceri  partea rusă a obţinut informaţii în urma cărora investitori ruşi şi-au adjudecat combinate româneşti între 2001-2004 “nu era un lucru rău deoarece toate activele au fost adjudecate legal. Oricum, partea rusă avea informaţii despre ele , obţinute cu ani în urmă prin  CAER. Ei aveau toată arhiva CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, creat la iniţiativa URSS în 1949 ca organizaţie economică a statelor comuniste europene – nn) şi ei ştiau care sunt centrele de rezistenţa industrială ale României  şi care aveau şansa de dezvoltare în noua contextura economică a europei şi a lumii” mai spune Talpeş.

Talpeş: Blocarea finanţării Oltchim s-a făcut cu concursul unor personaje dintr-o reţea transnaţională

În privinţa încercării PetromChem Carbo de a prelua agresiv OLTCHIM la preţ de nimic, cu ajutorul unor persoane care au legături cu foste structuri KGBiste, între suspecţi figurând şi Păltânea, Talpeş spune că acest ultim combinat nu ar fi ajuns în această situaţie dacă se privatiza în 2004. “Oltchim a fost negociat încă din 2004. Au venit austriecii cu o firmă, dar li s-a cerut, în plus faţă de plata oficială, o plată suplimetară de 12 milioane de dolari în numele (…)”. Domnul Talpeş a pronunţat două nume reprezentative ale Guvernului de atunci, dar am evitat nominalizarea acestora deoarece acuzaţia este extrem de gravă iar persoanele acuzate nu au putut fi contactate. Asupra acestui aspect vom reveni . “Blocarea finanţării Oltchim s-a făcut cu concursul unor personaje dintr-o reţea transnaţională de care Păltânea nu este străin ” mai spune Talpeş.


Talpeş: “Diferenţa dintre România şi Rusia în materie de servicii: la ei serviciile îi controlează pe cei ieşiţi din sistem, la noi ofiţerii care au plecat aproape că au reuşit să controleze nu numai economia, ci şi serviciile “

Când l-am întrebat despre directorul Centrului, Corneliu Păltănea ( fost şef al SRI Prahova) , şi despre relaţiile acestuia cu foşti ofiţeri KGB care operează în economia românească,  domnul Talpeş  a fost extrem de precis.  ” La ei, ca şi la noi, sunt ofiţeri sau foşti ofiţeri de informaţii care operează în economie, inclusiv în economia subterană. La noi,  fostul ofiţer Corneliu Păltânea, implicat atât în economia legală, cât şi în cea  subterană,  a slujit doar propriile interese sau interese de grup, nu a slujit ţara, de aceea eu i-am şi cerut lui Radu Timofte ( fost şef SRI-nn) să-l dea afară şi el l-a dat afară (…) Era evident că Păltânea era în relaţii cu firme din Rusia  şi cu foşti ofiţeri corupţi de acolo. Diferenţa dintre România şi Rusia în materie de servicii este că la ei serviciile îi controlează pe ofiţerii care au  ieşit din sistem, incluviv pe cei trecuţi în rezervă şi care acţionează în economia subterană, dar la noi  ofiţerii care au plecat aproape că au reuşit să controleze  nu numai economia, ci şi serviciile , ceea ce este mult mai grav. Ei n-au slujit statul român, ei s-au slujit pe ei şi la ora actuală fac tot posibilul să distrugă statul” spune Talpeş.


Poziţia PCC

PCC, într-un interviu online realizată prin intermediar (o firmă PR) , prin semnătura lui W. Zaremba ( fost ofiţer polonez de informaţii al fostului bloc sovietic) ne-a transmis : “PCC considera privatizarea drept cea mai bună soluţie pentru Oltchim şi singura soluţie viabilă pentru redresarea companiei.(…) In cazul în care vom achiziţiona Oltchim în urma unui proces deschis şi transparent de privatizare, planurile noastre includ dezvoltarea Oltchim (…) prin reorientarea portofoliului de produse către produse de nişă specializate, cu marje de profit ridicate”.

PCC deţine şi alte combinate de acelaşi profil cu OLTCHIM ( spre exemplu ROCHITA, Polonia), iar ” reorientarea portofoliului de produse către produse de nişă ” înseamnă, de fapt, închiderea combinatului, spun specialiştii. Reamintim că PCC a intrat pe piaţa românească în 1998, cu o filială în Ploieşti, pe vremea când Păltânea era şeful zonal al SRI . In 2007 , PCC a reuşit să achiziţioneze de piaţă aproape 1% din acţiuni Oltchim , metamorfozate printr-o hotărârea a Guvernului Tăriceanu în 12 %. La scurt timp cupă ce i-au crescut acţiunile, PCC a făcut o plângere la Uniunea Europeană prin care a blocat finanţarea combinatului. De atunci, din cauza lipsei de finanţare, datoriile istorice ale Oltchim au crescut la aproape 500 de milioane de euro. Dac OLTCHIM se privatizează, acum statul nu va câştiga nimic.

Cine este Corneliu Păltânea

Sub ochii lui Păltânea au dispărut – prin falimentare sau preluare ostilă – o serie de coloşi din industria energetică şi petrochimică. După 2005, procurorii au scos la iveală că în perioada în care a condus SRI Prahova, Păltânea a fost implicat în numeroase afaceri ilegale de la organizarea furturilor de combustibili până la folosirea unor ofiţeri acoperiţi pentru crearea unor firme cu scopul devalizării rafinăriilor prahovene. Păltânea a fost trimis în judecată în mai multe dosare, în două dintre ele fiind deja condamnat (cu suspendare) de prima instanţă.  Contactat telefonic, Păltânea a negat relaţiile de afaceri cu firme şi cu foşti ofiţeri de informaţii din Rusia.

 

Cine este Constantin Samson

Constantin Samson este un prosper om de afaceri care , în urma unor scandaluri presărate cu dosare penale, a ajuns în posesia mai multor foste active ale statului. Până în 1990 a fost electrician pe Şantierul Centralei Nucleare Cernavodă, a intrat în afaceri încă din 1991. A început cu un restaurant în Cernavodă, apoi  şi-a făcut altul în Azuga; din 1992 şi-a deschis un lanţ de magazine, apoi a preluat fabrici, uzine,  ferme, de notorietate fiind podgoria FRUVIMED, pentru care a fost în litigiu cu fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, pe care, în mod spectaculos,  l-a învins.

Ondine Ghergut

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?