Scandalul zilei: candidatul frenetic Alexandru Cumpănașu a fost depistat cu masterate și cursuri predate la diverse foruri de învățămînt superior fără a deține diplomă universitară. Dincolo de picanterii ori de aspecte serioase ale problemei, rămîne, a cîta oară?, gustul amar lăsat de sindromul ”lupul paznic la oi” care afectează de atît timp societatea românească. Să ne amintim o poveste ceva mai veche, dar explozivă prin prisma noilor evenimente.
În februarie 2012, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea anunța public lansarea unui demers pentru impunerea unui cod de etică în sistemul de învăţământ, ”pentru că dezbaterile publice recente au adus în atenţie criza de moralitate pe care o parcurge societatea, astfel că se impune întoarcerea la valorile autentice şi respectarea unor reguli de moralitate”. Badea anunţa că Ministerul Educaţiei a înfiinţat Consiliul Naţional de Etică din învăţământul preuniversitar, care urma să aibă structuri în fiecare judeţ. Și mai informa publicul că respectivul CNE este o iniţiativă a Ministerului Educaţiei implementată cu ajutorul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei.
Cine era directorul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei? Nimeni altul decît Alexandru Cumpănaşu.
„Ceea ce ne-am propus de la început a fost de a da un instrument atât sistemului de învăţământ, cât şi familiei şi societăţii civile prin care să aducă în spaţiul public posibilele abuzuri sau posibilele încălcări ale normelor de conduită ale personalului din sistemul de învăţământ”, declara la acea vreme Cumpănaşu, conform Mediafax.
Potrivit acestuia, unii dintre profesori nu numai că sunt slab pregătiţi, dar au şi un comportament în unitatea de învăţământ, în raport cu elevii, cu colegii lor sau cu familia fie indecent, fie de altă natură, iar aceste aspecte vor putea fi analizate de Consiliul Naţional de Etică.
„Aceste aspecte au nevoie de un organism care să le poată analiza şi apoi să poată comunica transparent societăţii concluzia şi sancţiunile pe care le aplică. În acest moment este foarte greu ca un profesor să fie evaluat în funcţie de comportamentul său. El este evaluat mai degrabă după criterii cantitative, precum orele pe care le-a predat, dacă s-a prezentat la timp, şi mai puţin în funcţie de comportamentul din timpul orelor, de pe holuri, de relaţia cu elevii” mai transmitea Cumpănaşu.
Ca să înțelegem mai limpede, de problema națională a profesorilor ”slab pregătiți” se ocupa, cu girul Ministerului Educației, un personaj defel pregătit.
Întrebare: fără complicitatea guvernului României – cabinetul Boc și ministrul Educației, Daniel Funeriu, în acest caz – ar mai fi fost posibilă aducerea ”lupului” Cumpănașu drept paznic la ”oile” din sistemul de învățămînt românesc?
