“În ultimii ani a avut loc o dezbatere privind cooperarea în materie penală dintre Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi diverse instituţii judiciare, inclusiv DNA şi Parchetul General, precum şi, pe plan mai general, privind relaţia dintre SRI şi instituţiile judiciare. Raportul din noiembrie 2018 a subliniat faptul că „modul de funcţionare a serviciilor de informaţii nu ţine de competenţa UE şi nu intră în sfera obiectivelor referinţă ale MCV. Instanţele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegaţiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu şi dacă ar fi necesară o anchetă deschisă şi imparţială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficienţe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influenţe ilegale asupra magistraţilor, şi dacă garanţiile juridice existente trebuie să fie consolidate.”, se arată în raportul MCV.

Documentul menţionează că principala evoluţie din 2019, relevantă pentru raportul MCV, este decizia Curţii Constituţionale privind cele două protocoale de cooperare semnate între Ministerul Public şi SRI în 2009 şi 2016.

“Pe scurt, în ceea ce priveşte protocolul semnat în 2016 de către Ministerul Public şi SRI, Curtea Constituţională a hotărât că protocolul respectiv este legal. Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2016 de modificare a Codului de procedură penală a impus un protocol de cooperare pentru a stabili modul de colaborare între servicii. În ceea ce priveşte protocolul din 2009, Curtea Constituţională a hotărât că protocolul a depăşit rolul constituţional al Ministerului Public şi că, pentru toate cauzele viitoare şi pendinte, instanţele, împreună cu parchetele, ar trebui să verifice dacă probele colectate în contextul protocolului au fost administrate cu respectarea deplină a legii şi să decidă cu privire la măsurile juridice corespunzătoare. Decizia nu se aplică hotărârilor judecătoreşti care au devenit definitive înainte de pronunţarea deciziei CCR. Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul şi consecinţele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei”, se arată în raport.

Totodată, reprezentanţii CE precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea un rol crucial în asigurarea consecvenţei jurisprudenţei.

“În ultimii ani a avut loc o dezbatere privind cooperarea în materie penală dintre Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi diverse instituţii judiciare, inclusiv DNA şi Parchetul General, precum şi, pe plan mai general, privind relaţia dintre SRI şi instituţiile judiciare. Raportul din noiembrie 2018 a subliniat faptul că „modul de funcţionare a serviciilor de informaţii nu ţine de competenţa UE şi nu intră în sfera obiectivelor referinţă ale MCV. Instanţele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegaţiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu şi dacă ar fi necesară o anchetă deschisă şi imparţială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficienţe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influenţe ilegale asupra magistraţilor, şi dacă garanţiile juridice existente trebuie să fie consolidate.”, se arată în raportul MCV.Ce părere ai despre melodia de mai jos?

Documentul menţionează că principala evoluţie din 2019, relevantă pentru raportul MCV, este decizia Curţii Constituţionale privind cele două protocoale de cooperare semnate între Ministerul Public şi SRI în 2009 şi 2016.

“Pe scurt, în ceea ce priveşte protocolul semnat în 2016 de către Ministerul Public şi SRI, Curtea Constituţională a hotărât că protocolul respectiv este legal. Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2016 de modificare a Codului de procedură penală a impus un protocol de cooperare pentru a stabili modul de colaborare între servicii. În ceea ce priveşte protocolul din 2009, Curtea Constituţională a hotărât că protocolul a depăşit rolul constituţional al Ministerului Public şi că, pentru toate cauzele viitoare şi pendinte, instanţele, împreună cu parchetele, ar trebui să verifice dacă probele colectate în contextul protocolului au fost administrate cu respectarea deplină a legii şi să decidă cu privire la măsurile juridice corespunzătoare. Decizia nu se aplică hotărârilor judecătoreşti care au devenit definitive înainte de pronunţarea deciziei CCR. Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul şi consecinţele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei”, se arată în raport.

Totodată, reprezentanţii CE precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea un rol crucial în asigurarea consecvenţei jurisprudenţei.

Curtea Constituţională a României a arătat, în motivarea ce vizeză încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituţionale şi au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituţionale de peste 9 ani.

CCR precizează că, analizând conţinutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 şi Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, ”planurile comune de acţiune” şi ”echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condiţiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii ameninţărilor securităţii naţionale, ci vizează şi combaterea ”infracţiunilor grave”, depăşesc cadrul legal, în condiţiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală şi, prin urmare, nici competenţă în acest domeniu.

CCR a admis,în 16 ianuarie 2019, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?