La Judecătoria Târgu Secuiesc a avut loc marţi prima înfăţişare în cadrul procesului civil iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reclamant, împotriva Composesoratului din Ojdula, respectiv Comisia locală şi cea judeţeană de restituire a proprietăţilor, în calitate de pârâţi, pentru retrocedarea a aproximativ 2900 de hectare de pădure şi păşune, transmite agenția maghiară de știri MTI.

Pe durata procesului, aproximativ 100 de membri ai
composesoratului au protestat în faţa clădirii instanţei cu
pancarte având înscrisuri în limbile română, maghiară şi engleză.

Géza Laczkó-Dávid, avocatul Composesoratului, a declarat
telefonic pentru agenţia ungară de presă MTI că reclamantul susţine
că pădurile şi păşunile din Ojdula nu au ajuns în proprietatea
statului român în timpul naţionalizării comuniste din 1948, ci au
fost expropriate mai înainte. Apărarea admite că exproprierea a
fost iniţiată între cele două Războaie Mondiale dar susţine, că
aceasta nu a fost finalizată. Momentul exproprierii este important
deoarece legile de restituire din România, adoptate după căderea
dictaturii comuniste, repară doar naţionalizările făcute de statul
comunist român.

Composesoratul din Ojdula reorganizat la începutul anilor 2000
sub denumirea de Asociaţia Proprietarilor în Indiviziune Laros
Ojdula administrează pădurile şi păşunile aflate în proprietatea
comună a foştilor locuitori ai aşezării.

István Páll, preşedintele Composesoratul, a declarat pentru
agenţia ungară de presă MTI că cererea lor de retrocedare a
proprietăţii composesoratului a fost examinată de către comisia
locală şi cea judeţeană de restituire a proprietăţilor, de Oficiul
Cadastral şi de Direcţia Forestieră, şi a fost considerată
legitimă. El a adăugat că în 2002 au intrat în posesia a
aproximativ 2900 de hectare din fosta proprietate de 4759 de
hectare de pădure şi păşune. Restul nu a putut fi recuperat
deoarece în 1968, când au fost trasate graniţele judeţelor în
România, cealaltă parte a trecut în judeţul vecin, Vrancea, iar
retrocedarea acestei părţi a fost refuzată de organele competente
ale judeţului din Moldova.

Potrivit lui István Páll, proprietatea forestieră aflată în
litigiu a fost folosită de composesorat şi între cele două Războaie
Mondiale şi a rămas întabulată pe composesorat şi în timpul
dictaturii comuniste. El a adăugat că pădurea şi păşunea contribuie
semnificativ la asigurarea existenţei locuitorilor comunei. În anul
2018 au fost exploatate lemne din pădure în valoare de un milion de
lei, iar membrii composesoratului au primit în natură lemne pentru
foc sau pentru construcţii.

“Documentele legale sunt de partea noastră, dar ne judecăm cu
statul român, şi din acest motiv, este discutabil dacă avem şanse
de a câştiga”, a afirmat preşedintele.

Géza Laczkó-Dávid a precizat că Ministerul Finanţelor Publice a
depus mai multe documente în instanţă care par să dovedească faptul
că statul român a expropriat composesoratul în baza Legii reformei
agrare din 1921 şi, că până în 1938, mai multe autorităţi ale
statului au emis documente în acest sens membrilor
composesoratului. Ministerul a prezentat şi documente referitoare
la despăgubirea plătită unor membri ai composesoratului. Cu toate
acestea, în opinia sa, aceste documente nu dovedesc faptul că
procesul de expropriere a fost finalizat. Nefinalizarea procesului
este indicat şi de faptul că proprietatea statului nu a fost
înregistrată în cartea funciară.

Géza Laczkó-Dávid a declarat că la şedinţa de marţi au iniţiat
ca judecarea cauzei în primă instanţă să fie transferată de la
Judecătoria Târgu Secuiesc la Tribunalul Covasna. El a adăugat că,
pe de o parte, acest lucru este impus de lege şi, pe de altă parte,
dacă hotărârea definitivă este pronunţată de instanţele superioare,
şansele unei judecăţi solide din punct de vedere legal sunt
sporite. Potrivit anunţului de marţi după-amiază, publicat pe
portalul instanţelor de judecată, Judecătoria Târgu Secuiesc va
decide în data de 9 aprilie dacă va accepta cererea de transfer.

Comuna Ojdula se situează la 11 km est de Târgu Secuiesc şi are
o populaţie de 3500 de locuitori din care 72% s-au declarat
maghiari la recensământul din 2011, 23% s-au declarat romi, iar 5%
români.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?