Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a obţinut un profit de 35 de milioane de dolari în două săptămâni din turbulenţele create în şi de Turcia. Când Maria Schaas, fiică de saşi de lângă Sibiu, s-a angajat în Turcia în 2015 pentru un tour-operator de turism german, totul era promiţător. Cunoscând bine germana, avea avantajul limbii, primea un salariu bunicel, în lire turceşti, viaţa era destul de ieftină dacă ştiai să te orientezi în frumoasa staţiune de litoral, iar turiştii nemţi veneau buluc, scrie Ziarul Financiar.

Maria Schaas şi-a permis chiar să facă un credit, în România, cu rate în euro. Un număr record de 5,5 milioane de turişti germani au vizitat Turcia în 2015.  Numărul a scăzut însă la 3,9 milioane în 2016 şi la 3,5 milioane în 2017, în mare parte din cauza tensiunilor dintre Ankara şi Berlin, a atacurilor teroriste din Turcia şi a conflictelor din ţările vecine Turciei, după cum scrie agenţia Anadolu. Iar anul acesta a venit marea depreciere a lirei turceşti, cu circa 45% faţă de dolar din ianuarie încoace. Pentru Maria Schaas aceasta înseamnă că salariul său din Turcia, pe care îl primeşte în lire, aproape că s-a înjumătăţit dacă este transformat în euro, moneda de referinţă a ratelor creditului din România.  Maria este unul din pierzătorii din deprecierea lirei. Nu acelaşi lucru se poate spune despre turiştii nemţi sau din alte state din zona euro sau din SUA. Ei îşi primesc salariile în euro sau dolari, iar din cauza deprecierii lirei au o putere de cumpărare mai mare în Turcia faţă de cum ar fi avut acum un an sau doi. Spre exemplu, un taxi de la aeroportul Ataturk până la Sultanahmet, un cartier din Istanbul, costă 40 de lire. Acum un an, acestea ar fi însemnat 11,3 dolari. La cursul din 15 august, costul ar fi de 6,6 dolari, scrie USA Today. Preţul mediu al unei camere de hotel s-a înjumătăţit din 2015.

Nemţii par să revină în forţă în Turcia. Numărul de rezervări pentru vacanţe de vară în acest an este dublu faţă de 2017, potrivit tour-operatorilor nemţi. Turiştii sunt câştigători din prăbuşirea lirei turceşti.

Deprecierea lirei, care vine împreună cu o inflaţie de aproape 16%, are impact şi asupra afacerilor.

„Ne afectează pe toţi“, spune Mehmet Emin Oymak, proprietarul unui magazin de aparate foto din Istanbul. „Oamenii sunt mai prudenţi. Nu mai avem clienţi.“ În ultimele zile, Oymak a fost obligat să majoreze preţurile camerelor şi lentilelor japoneze importate. Declinul lirei face ca importurile să se scumpească. „Nimeni nu mai cumpără nimic“, se plânge Oymak pentru The Washington Post. Ozcan Ozcelik, care deţine de zeci de ani un magazin de aur în Bazarul Mare, nu se mai poate dezlipi de telefon. Trebuie să urmărească cu atenţie cotaţiile aurului. „Se schimbă în fiecare oră.“ Actualul preţ este prea mare pentru mulţi. Doar cei mai fideli clienţi turci mai cumpără câte  ceva. Turiştii au revenit în bazar, dar nu se aruncă la cumpărături scumpe. Lângă magazin este o firmă de schimb valutar unde clienţii pot vinde şi aur. Este aglomeraţie mai mereu. „Oamenii vor să profite de preţul mare al aurului“, spune Erkan, un angajat al casei de schimb. „Oamenii vor să ajute şi statul.“ Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan le-a cerut turcilor să ajute lira cu armele „de sub saltea“, adică vânzând aurul şi valuta pe care le deţin.

De când lira a început să se prăbuşească, „nu mai avem timp nici să mâncăm“, spune Erkan, care a refuzat să-şi divulge primul nume deoarece guvernul i-a ameninţat cu pedepse mari pe cei care răspândesc zvonuri despre liră.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?