Jurnalistul Ion Cristoiu a publicat sâmbătă noaptea pe blogul său telegrame trimise de Ambasada SUA la București către Departamentul de Stat din Washington D.C, documente devenite publice după ce au fost dezvăluite de Wikileaks.

”Pentru Guvernul american, corupţia la nivel înalt  în Sănătate este cea mai importantă, deoarece afectează în mod direct posibilitatea companiilor farmaceutice şi a fondurilor de sănătate americane de a intra pe piaţa românească de profil”, citează Cristoiu din documentele date publicității de Wikileaks.

De la declanșarea Scandalului Hexy Pharma,  înmormântat deja   prin binecunoscuta  texnică,  Să-i lăsăm să fiarbă în suc propriu! de uriaș succes într-o țară unde se uită repede și mai ales unde opinia publică, infantilă prin tradiție, se plictisește repede, s-a discutat mult despre Corupția din Sănătate.Intervenții pe această temă au avut Klaus Iohannis și alți lideri politici, jurnaliști, medici, simpli cetățeni. Spre surprinderea multora, ambasadorul american la București nu s-a pronunțat în legătură cu Corupția din Sănătate.Să nu se preocupe Ambasada SUA  de Corupția din acest domeniu?Nu cred.Documentele WikiLeaks ne dovedesc contrariul, mai spune Cristoiu.

De altfel, după investire, fostul ministru al sănătății Achimaș a fost convocat la o întâlnire cu ambasadorul american.

Între timp au apărut și informații despre interesele Franței în #HexiPharma.

AC O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 000835

Tags: corupţie, sănătate, Mircea Cinteză, Victor Voicu

Subiect: Corupţia înregistrată în sistemul public de sănătate, problemă ce rămâne o provocare pentru noul guvern

 Una din principalele provocări cu care se confruntă noul ministru al sănătăţii, Mircea Cinteză, este corupţia din sistemul public de sănătate, care se manifestă pe două paliere: prin manipularea sistemului în vederea obţinerii unor beneficii personale – aspect care influenţează cel mai mult percepţia negativă asupra acestuia – şi prin solicitarea, în mod neoficial, de către personalul medical, a unor  sume de bani din partea pacienţilor, în schimbul serviciilor oferite. Una din soluţii poate fi reprezentată de dezvoltarea unui sistem privat de asigurări de sănătate.

Sunt prezentate în continuare principalele probleme ale sistemului public de sănătate din România, parţial moştenite de la regimul comunist (calitatea slabă a serviciilor, accesul inegal la serviciile de sănătate, veniturile neoficiale şi finanţarea redusă). La acestea se adaugă acum redirecţionarea fondurilor încasate din asigurările de sănătate către alte zone bugetare, dar şi o slabă colectare a acestor fonduri.

Deşi fosta guvernare PSD a recunoscut existenţa corupţiei în sistemul sanitar, nu a luat măsuri pentru rezolvarea acestei probleme. În 2003, Ambasada SUA a obţinut o finanţare în valoare de 300.000 de dolari de la Guvernul american, în vederea investigării fenomenului corupţiei în sistemul românesc de sănătate. Timp de 9 luni, Ambasada a încercat să dezvolte, împreună cu oficialii români, un program prin care să utilizeze acest fond în vederea combaterii corupţiei, dar nu s-a bucurat de susţinerea autorităţilor de la Bucureşti, în consecinţă, fondurile au fost retrase. Nici intervenţia, în acceaşi direcţie, a Uniunii Europene, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a numeroase ONG-uri nu a determinat aplicarea unor reforme semnificative în acest sector.

Este subliniat faptul că fenomenul corupţiei la nivel înalt în sistemul public de sănătate este mult mai nociv decât primirea de foloase necuvenite de către personalul medical, deoarece implică utilizarea incorectă şi discreţionară a fondurilor publice. Pentru Guvernul american, corupţia la nivel înalt în Sănătate este cea mai importantă, deoarece afectează în mod direct posibilitatea companiilor farmaceutice şi a fondurilor de sănătate americane de a intra pe piaţa românească de profil. Guvernul anterior a evitat abordarea fenomenului corupţiei la nivel înalt în Sănătate, abătând atenţia opiniei publice către un obiectiv mai uşor de atins – combaterea corupţiei la nivelul cadrelor medicale.

Pentru a respecta directivele UE, Ministerul Sănătăţii a înfiinţat, în a doua jumătate a anului 2003, un nou organism – Comisia de Transparenţă – care să supervizeze intrarea pe piaţă a unor noi produse şi sistemul public de rambursare a plăţilor pentru medicamente. Este prezentat drept relevant pentru fenomenul corupţiei cazul fostului preşedinte al acestei comisii, dr. Victor Voicu, acuzat de conflict de interese: membrii familiei sale conduceau filiale ale unor cunoscute companii farmaceutice, care au fost favorizate în introducerea pe piaţa românească a unor noi produse.

Înlăturat din funcţie, Voicu a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale a Medicamentului, poziţie în care continuă să se afle în conflict de interese, existând posibilitatea de a favoriza din nou firmele în care lucrează rudele sale.

Procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie au demarat o anchetă împotriva fostului ministru al Sănătăţii, Ovidiu Brânzan, acuzat  de  transferul ilegal a 5 miliarde de lei din bugetul ministerului în contul unei companii , în vederea achiziţionării de aparatură medicală. Alături de acesta a fost acuzat şi o rudă a sa, Ion Bazac, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, implicat anterior într-un caz de de mită şi abuz în detrimentul interesului public.

Lipsa fondurilor pentru unităţile sanitare sau proasta lor direcţionare au accentuat percepţia negativă asupra fenomenului corupţiei în Sănătate. Drept urmare, au fost înfiinţate din ce în ce mai multe instituţii medicale private, văzute mai ales de companiile multinaţionale ca o alternativă viabilă la sistemul public.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?