Judecatorii liberi si cetatenii cu minime notiuni de functionare a unui stat de drept au fost pe buna dreptate oripilati la citirea protocolului secret dintre SRI si Inspectia Judiciara, semnat in februarie 2016, declasificat in septembrie 2018 si publicat de Inspectia Judiciara pe data de 9 octombrie 2018, scrie blogul Independența Justiției.

DOCUMENTARUL INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI:

Inspectia Judiciara, in mesajul postat pe Facebook prin care a adus la cunostinta publicului protocolul, a spus:

Inspecţia Judiciară a solicitat, la data de 28 martie 2018, declasificarea „Protocolului privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii”, încheiat la data de 29 februarie 2016. Protocolul şi-a încetat efectele la 8 martie 2017.

În niciuna dintre procedurile administrative de verificare a activităţii şi conduitei judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, derulate în intervalul în care Protocolul a fost în vigoare, Inspecţia Judiciară nu a solicitat şi nu a transmis Serviciului Român de Informaţii date şi informaţii.

De asemenea, în acelaşi interval nu a fost exercitată nici o acţiune disciplinară ca efect al protocolului.

Subliniem că toate acţiunile disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară au fost întemeiate exclusiv pe situaţii de fapt constatate nemijlocit de inspectorii judiciari, fără alte date şi informaţii furnizate în temeiul Proctocolului ori a vreunei colaborări cu alte entităţi.

 

Persoana cheie din justitie care a indemnat Inspectia Judiciara sa semneze acest protocol secret in 2016, in plin scandal privind “campul tactic” din justitie, a fost Oana Schmidt Haineala, procuror, membra CSM in acea perioada, sustin surse convergente de la varful justitiei.

Oana Schmidt Haineala este extrem de apropiata de servicii, ea fiind si cea care a semnat in 2012 protocolul secret dintre CSM si SRI.

Un alt membru CSM care a indemnat la semnarea acestui protocol a fost judecatorul Cristi Danilet, aparator deja celebru al acestor gen de protocoale.

SRI-ul, de partea cealalta, prin gen. Florian Coldea si gen. Dumitru Dumbrava, a facut tot posibilul de-a lungul timpului pentru a forta Inspectia Judiciara sa semneze un protocol cu el, Inspectia Judiciara ramanand pana in 2016 singura autoritate de la varful justitiei care nu avea protocol secret cu SRI.

Pana in 2016, SRI avea protocoale secrete cu urmatoarele autoritati din justitie:
– PICCJ – 2009;
– PICCJ si ICCJ – 2010;
– CSM – 2012.

Pentru o lunga perioada de timp SRI a “impins”, sa nu spunem presat, ca si Inspectia Judiciara sa semneze nu protocol cu el, insa aceasta s-a opus, am aflat pe surse.

In 2015, insa, odata cu alegerea lui Klaus Iohannis ca presedinte, acesta a elaborat in CSAT o noua Strategie Nationala de Aparare in care a introdus si “buna functionare a justitiei” ca obiectiv national de securitate.

Strategia Nationala de aparare a tarii pentru perioada 2015-2019 – O Românie puternică în Europa și în lume” a fost elaborata de CSAT si aprobata de Parlament, in sedinta comuna a camerelor, pe data de 23 iunie 2015, prin Hotararea 33/2015.

La subcapitolul privind “Valori si principii”, se spune in Strategie:

17. În scopul promovării acestor valori, Strategia se bazează pe respectarea următoarelor principii:
(…)
– legalitatea, principiu care implică îndeplinirea cu bună- credință a obligațiilor asumate de România în plan național, european și internațional atunci când acționează pentru asigurarea și garantarea apărării țării, a cetățenilor săi, a drepturilor fundamentale ale acestora, precum și în direcția prevenirii riscurilor, combaterii amenințărilor și limitării vulnerabilităților care le-ar putea periclita;

Principiul “legalitatii” este principiul pe care s-a fundamentat si protocolul SRI – Inspectia Judiciara, dupa cum veti putea vedea mai jos.

La subcapitolul 1.3 din Strategie, care vorbeste despre “Obiective naționale de securitate”, se spune:

22. Din perspectivă internă, obiectivele naționale de securitate vizează:
(…)
– promovarea și asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților fundamentale 
(sic!);
– buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept;

Asadar, de la aceasta data, in viziunea presedintelui Iohannis, nu a mai fost CSM-ul si Inspectia Judiciara cei care se ocupau de “buna functionare a justitiei”, ci SRI-ul.

La ordinea de drept, nu mai era Ministerul Public cel care “apara ordinea de drept”, asa cum spune Constitutia, ci SRI-ul.

La subcapitolul despre “vulnerabilitatile” la securitatea nationala, justitia este trecuta printre ele.

65. Capacitatea instituțiilor statului de a evalua și diminua impactul riscurilor și amenințărilor este limitată de persistența unor vulnerabilități în: (…) justiție (…).

La subcapitolul privind “Dimensiunea de informații, contrainformații și de securitate”, se precizeaza:

75. Pe această dimensiune, direcțiile de acțiune vizează:
– apărarea ordinii și valorilor constituționale;
– identificarea și semnalarea actelor de corupție.

In baza acestei Strategii Nationale de Aparare, CSAT a elaborat “Ghidul Strategiei Nationale de Aparare a Tarii Pentru Perioada 2015-2019”, aprobat in sedinta CSAT din data de 10 decembrie 2015.

In cadrul acestui Ghid, la pagina 21, se face expres referire la “asigurarea ordinii de drept si buna functionare a justitiei” ca obiective de securitate nationala.

Urmatoarele pagini din Ghid explica “directiile de actiune” (DA) in vederea implementarii acestor obiective de securitate nationala. Printre aceste directii de actiune este si “accesul liber la justitie”.

Astfel s-a ajuns ca dupa 2015 sa fie SRI cel care asigura “accesul liber la justitie”.

Ghidul a fost trimis de catre presedintele Iohannis tuturor institutiilor “cu responsabilitate in domeniu” pentru a-l pune in practica.

In aceeasi sedinta CSAT, din 10 decembrie 2015, s-a aprobat si “Strategia de Informatii 2015-2019 a SRI”, document elaborat de SRI si care pune in practica, in fapt, obiectivele Strategiei Nationale de Aparare, inclusiv in ceea ce priveste “asigurarea ordinii de drept si buna functionare a justitiei”.

Acest lucru este recunoscut de SRI intr-un comunicat publicat pe propriul site, pe data de 15 decembrie 2015, in care afirma:

Joi, 10 decembrie 2015, Serviciului Român de Informaţii a prezentat, în cadrul şedinţei CSAT, Strategia de informaţii a SRI 2015 – 2019, document care setează coordonatele operaționale ale Serviciului pentru următoarea perioadă. Într-o logică a continuităţii, obiectivele strategice ale SRI au fost stabilite concordant intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate, aşa cum sunt definite de Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

Altfel spus, in Strategia Nationala de Securitate CSAT a spus ca “buna functionare a justitiei” este un obiectiv national de securitate, dupa care a venit SRI si “a prezent” CSAT “coordonatele operationale” pe care le va urma pentru a atinge respectivele obiective.

In urma acestor actiuni ale CSAT din 2015 si ale “coordonatelor operationale” ale SRI, bazate pe Strategia Nationala de Aparare, in 25 februarie 2016, din partea SRI, si in 29 februarie 2016, din partea Inspectiei Judiciare, cele doua institutii au semnat protocolul de colaborare comuna.

In art. 2 din Protocolul SRI-IJ se spune:

Partile coopereaza, potrivit competentelor si atributiilor prevazute de lege in scopul asigurarii independentei si infaptuirii justitiei, al prevenirii si combaterii abaterilor disciplinare in randul magistratilor, precum si al cunoasterii, prevenirii si contracararii vulnerabilitatilor si factorilor de risc care pot afecta starea de legalitate, mentinerea ordinii de drept, precum si climatul de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, ca valori de securitate nationala, potrivit principiilor si normelor democratice statornicite prin Constitutie.

Partea ingrosata din citatul de mai sus din Protocolul SRI-Inspectia Judiciara corespunde liniilor de actiune trasate in Strategia Nationala de Aparare, elaborata de Klaus Iohannis in CSAT, in 2015.

Prin aceasta Strategie Nationala de Aparare, Klaus Iohannis a dat SRI-ului acces liber sa controleze ce a mai ramas liber in justitie, desavarsind actiunea inceputa de Traian Basescu in 2005, prin hotararea CSAT prin care coruptia a fost inclusa ca amenintare la siguranta nationala.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2018 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?