„Există o largă înţelegere asupra conceptului unei uniuni şi mai strânse între popoare care permite diferite drumuri de integrare pentru diferite ţări. Cei care doresc să adâncească integrarea pot merge mai departe, respectând în acelaşi timp dorinţa celor care nu vor adâncirea pe mai departe a acestui drum”, scrie președintele Consiliului European, Donald Tusk, în documentul care va fi pus în discuție la Consiliul European din 18-19 decembrie de la Bruxelles.

Corespondentul ziarului Adevărul la Bruxelles, Cristian Unteanu, scrie într-un comentariu pe adevarul.ro: Dacă vă mai amintiţi, prima indicaţie în acest sens a fost dată deja cu puţin timp în urmă de Jean Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene, cel care vorbea despre posibilitatea unei viitoare Europe formată dintr-un „nucleu dur” în jurul căruia să „obiteze” mai aproape sau mai departe, altele dintre statele membre de acum sau din viitor ale UE.

La Consiliul European de Iarnă se vor discuta cele patru teme propuse de premierul britanic David Cameron drept condiții pentru rămânerea Regatului Unit în UE.

CITIȚI ȘI: JOI ȘI VINERI SE HOTĂREȘTE IZOLAREA ROMÂNIEI LA BRUXELLES/ Planul celor 5

Scrisoarea lui Donald Tusk, președinte Consiliul European, despre Brexit

FRAGMENT DIN COMENTARIUL LUI CRISTIAN UNTEANU:

1. Care sunt ţările care, în acest moment, alcătuiesc această platformă „de larg consens” şi în ce formă s-a expimat el şi, mai ales, asupra căror domenii?

2. Ce înseamnă, instituţional, în termenii Tratatelor actuale, “adâncirea integrării”, dat fiind că aderarea a fost negociată în anumiţi termeni, cel mai important dintre aceştia fiind egalitatea completă de statut, drepturi şi obligaţii, între toate statele membre? Va fi oare nevoie nu numai de o amendare a Tratatelor, ci şi de renegocierea unora dintre prevederile fundamentale ale acestora, dată fiind diferenţa evidentă de statut care urmează să apară între “statele deplin integrate” (eventual cu o formulă nouă juridică de existenţă, federală, spre exemplu) şi cele care rămân în afara acesteia?

3. Vor exista derogări specifice (pe ce domenii?) pentru ţările care aleg să rămână în afara construcţiei integrate? Vor exista, aşa cum ar fi oarecum logic, schimbări în modul de calcul al contribuţiilor naţionale şi, eventual, reajustări ale cotelor repartizate fiecărui stat membru la nivelul “coşului general” de fonduri europene?

4. Vor exista oare pachete legislative pentru fiecare categorie de state, unele cu adresabilitate exclusivă pentru zona Euro-Schengen (votate de ceea ce se prevede a fi viitorul Parlament al Zonei Euro) şi altele, posibil mai laxe sau cu mult mai laxe, pentru ţările de pe orbită? Dacă da, care va fi mecanismul de corelare legislativ între cele două categorii?

CITIȚI ȘI: Cristian Diaconescu:Noi TREBUIE să fim extrem de atenți ca să NU se realizeze o desprindere care să lase România în afară

În acest context, şi aici evident are dreptate dl. Donald Tusk, cel mai “delicat” subiect îl constituie eventuala aprobare, într-o formulă sau alta, a cererii formulate de Marea Britanie de a impune tuturor persoanelor care vin să se stabilească sau să caute de muncă în această ţară o perioadă obligatorie de patru ani înainte de a solicita beneficii sociale sau a depune cereri pentru obţinerea de locuinţe sociale.

Nu există un consens, spune Donald Tusk, deoarece, în modul cel mai limpede, astfel s-ar schimba toate reglementările existente pe plan european în ce priveşte respectarea uneia dintre libertăţile fundamentale. Şi mai este ceva, extrem de important: Marea Britanie propune ca persoanele aflate în situaţia respectivă, în cazul în care nu au găsit de muncă timp de şase luni, să poată fi automat repatriate. Contrazicând astfel legislaţia europeană din acest moment şi implicând un amendament la Tratate de care ar fi extrem de bucuroase să profite multe dintre “statele ţintă” pentru aşa-numita “migraţie economică internă” (în Marea Britanie, dacă vă amintiţi, românii au fost ţinta unei campanii intense pe acest subiect). În plus, Marea Britanie solicită posibilitatea ca plătitorii de taxe naţionali să fie scutiţi de plata oricărei asistenţe sociale pentru străinii aflaţi în perioada de căutare de locuri de muncă, iarăşi ceva împotriva legislaţiei europene, orice modificare a regulilor în acest sens implicând un amendament adus Tratatelor.

România noastră ce are de spus?

România care, în acest moment, este în afara ambelor viitoare zone imediate de forţă (Euro şi Schengen, cu modificările ce vor fi aduse criteriilor de aderare la acestea) dar cu cetăţeni care ştiu foarte bine (cel puţin câteva milioane dintre ei) ce ar fi însemnat aplicarea strictă a acestor reguli în momentul când se duceau să muncească, în orice condiţii, în statele europene? Suntem sau nu de acord cu principiul de bază al existenţei viitoare, de facto, a două zone de putere şi influenţă la nivelul UE? Mandatul primului ministru Dacian Cioloş este de a fi sau nu de acord cu aceste propuneri şi, implicit, asupra perspectivelor pe care le crează prin amendarea sau renegocierea Tratatelor?

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?