Guvernul României ia în considerare amnistia pentru condamnările pentru corupție și dare de mită din timpul Laurei Codruța Kovesi la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. Această potențială decizie vine după ani de acuzații din ce în ce mai grave și mai publice de tactici necinstite și înșelătoare folosite pentru a obține rata de condamnare impresionantă a DNA de 92%. Îngrijorările cu privire la un sistem de justiție politizată care încalcă statul de drept și procedurile legale i-au adus pe unii dintre membri guvernului să se gândească la o astfel de acțiune dramatică, informează New Europe.

Scriind pentru „Conservative Home” în august, fostul ministru britanic al Forțelor Armate, Lordul Robathan, a declarat că revocarea lui Kovesi lasă „România la o răscruce de drumuri, acum liberă să liniștească îngrijorările cu privire la un sistem de justiție politizat și o trecere la unul care prioretizează libertatea individului și domnia legii”.

Vorbind despre natura condamnărilor efectuate de-a lungul regimului Kovesi la DNA, acesta a mai spus că „din păcate, multe dintre condamnările de anticorupției care au fost lăudate în trecut ar putea fi o consecință a corupției și protocoalelor de colaborare ilegitime între autorități, de multe ori cu prețul drepturilor omului, libertăților civile și independenței judiciare”.

Tocmai astfel de îngrijorări, venite de la politicieni vestici, au făcut posibilă toată această dezbatere despre amnestie. Ceea ce era în trecut alarmant doar în România a trecut acum peste granițele ei, mulți europeni fiind din ce în ce mai conștienți de abuzurile petrecute în ultimii ani sub deghizarea în anti-corupție. Aceste acuzații au făcut guvernul României să ia în serios cererile pentru amnestie, știind că posibil mii de condamnări nu pot fi considerate sigure.

În cei șase ani de Kovesi, DNA s-a transformat într-o operațiune atotputernică capabilă de a distruge reputația unei persoane din pix. Tactici și mai întunecate au fost folosite, printre care și acuzații de falsificare de probe, intimidarea martorilor și direcționarea procurorilor de a ținti oponenți indiferent de dovezi. În timp, acesta a devenit un adevărat modus operandi pentru organizație, ceea ce a dus la revocarea lui Kovesi de luna trecută.

Poate cel mai problematic aspect la activităților DNA a fost colaborarea apropiată cu serviciile secrete românești, mai exact cu SRI. Mai devreme în acest an, s-a descoperit că un incredibil număr de 65 de protocoale secrete de colaborare există între cele două organizații, generând temeri că DNA și SRI lucrează împreunp pentru a doborâ o mulțime de politicieni, oameni de afaceri și alte figuri proeminente care s-au găsit, brusc, în fața plutonului de execuție. Cea mai îngrijorătoare parte a acestei colaborări a fost posibila manipulare a judecătorilor, forțându-i să ajungă la niște decizii ce încalcă flagrant drepturile omului.

În luna mai a acestui an, Asociația Barourilor Europene a emis o declarație prin care exprima o „neliniște profundă” cu privire la interferența SRI în sistemul de justiție românesc. Organizația, care reprezintă 250 de barouri și un milion de avocați de-a lungul continentului, au subliniat teama ca implicarea SRI ar putea preveni accesul cetățenilor la curți de justiție „libere și independente”. Acest nivel de interferență i-a condus pe unii să facă o comparație cu Securitatea erei Ceaușescu. Scriind în luna martie acestui an, un fost consilier din ministerul de Externe britanic, David Clark, a comentat despre „relația apropiată și secretă dintre DNA și SRI și despre rolul pe care ambele instituții îl au în manipularea sistemului de justiție prin mijloace conspirative și extra-constituționale.”

SRI s-a asigurat, de asemenea, ca România să devină una dintre cele mai „ascultate” națiuni de pe planetă. Este înțeles de multă lume că DNA depinde de SRI pentru a accesa o cantitate enormă de date personale ale țintelor ei, printre activitățile operative fiind incluse instalarea de microfoane fără să mai fie nevoie de acordul unei curți de justiție sau obținerea unui mandat. Societatea Henry Jackson a arătat într-un raport de anul trecut că SRI folosește 20.000 de echipamente de ascultare pentru scopuri de anticorupție, de zece ori mai multe decât în cazul antiterorismului. Acest fapt a ridicat serioase semne de întrebare cu privire la motivațiile lor, departe de o nobilă luptă anticorupție.

Aspectele îngrijorătoare ale acestei lupte anticorupție nu se termină aici, voci critice scoțând în evidență condițiile sinistre din închisorile românești, de multe ori îndurate de suspecți luni bine la rând fără să fi fost găsiți vinovați. Acest fenomen a fost descris ca fiind comparabil o sentință la închisoare înainte ca vina să fi fost determinată. Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat puternic condițiile din închisorile țării, spunând că ar putea fi considerate „inumane și degradante”.

Toți acești factori luați împreună au determinat guvernul României să se gândească bine la ce ar trebui făcut. Și DNA, precum și SRI, sunt instituții de care țara are nevoie, atâta vreme cât ele funcționează în parametri determinați de lege și principiile justiției. Cu tot catalogul de acuzații la adresa DNA sub conducerea lui Kovesi, miniștri se confruntă cu o decizie grea și s-ar putea să nu aibă de ales și să ofere o amnistie pentru condamnările care nu mai pot fi considerate sigure.

AUTOR: Kassandra (New Europe).

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2018 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?