Tribunalul Ilfov a respins definitiv, luni, cererea de liberare condiționată din închisoare a fostului ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, care execută o pedeapsă de 3 ani de detenție în dosarul ”Microsoft”.

Decizia vine după ce Gabriel Sandu a trimis, vineri 1 decembrie 2017, presedintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, dar si Procurorului General al SUA., un denunț în care acuză mai mulți oficiali americani.

Gabriel Sandu il informeaza pe presedintele Donald Trump despre implicarea in afacerea Microsoft a fostilor ambasadori SUA Nicolas Taubman si Mark Gittenstein.

O implicare in afacerea Microsoft ar fi avut-o, conform fostului ministru, si ambasadorul Austriei la Bucuresti, Martin Eichtinger. Sandu acuza ca a fost santajat de catre cei trei ambasadori sa plateasca 57 de milioane de dolari in afacerea Microsoft. In acest sens, ambasadorii SUA Nicolas Taubman si Mark Gittenstein, precum si ambasadorul Austriei Martin Eichtinger sunt acuzati de Gabriel Sandu ca l-ar fi amenintat in mai multe randuri si l-ar fi avertizat ca va suporta consecinte serioase daca nu voi plati sumele convenite prin hotararile ilegale de guvern.

Subliniez pe aceasta cale ca Ambasada SUA a fost un actor determinant si un factor de presiune permanent fara de care ‘afacerea Microsoft’ nu ar fi existat., susține Sandu.

FRAGMENT DIN DENUNȚUL TRIMIS ÎN SUA:

La expirarea contractului 115.RO/2004, la presiunea expresa a ambasadorului SUA Nicholas Taubman (care a promis si a garantat ca totul va fi legal 100% si nu se va mai intampla niciodata sa se ajunga in situatia in care FSC impreuna cu gruparea Claudiu Florica a prejudiciat statul roman cu 131.000.000 $, care nu a primit absolut nimic in schimbul a ecstor bani), in calitate de Ministru al Comunicatiilor si al Societatii Informationale, a trebuit sa iau hotararea continuarii relatiilor contractuale dintre statul Roman si Microsoft, fiind adoptata HG 460 / 2009.

Argumentele de care a trebuit sa tin sema in momentul luarii acestei decizii au fost diverse. In primul rand, ‘Reteaua (relationala) Microsoft’ era mult prea extinsa, cuprindea cei mai puternici oameni dintre decidenti, si cuprindea toate sferele de influenta. In plus a trebuit sa tin cont si de parteneriatul strategic cu SUA, dar si de prioritatea CDAT de securitate cibernetica si de stadiul inangementului activat pe PCU, Punctul Unic de control. Nu putin importanta in adoptarea acestei hotarari a fost si presiunea delegatiei FMI in spate, condusa la acea data de Mihai Tanasescu.

Prin hotararea de guvern numarul 460/2009, pentru atribuirea competentei Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale de a desfasura procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, dupa caz, in vederea incheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achizitia dreptului de utilizare de produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare, s-a mandatat MCSI, in numele Guvernului, sa desfasoare procedura de achizitie publica.

Astfel, in baza HG 460/2009, domnii Dinu Mihail Pescariu si Claudiu Florica Pentru au reusit obtinerea unui discount de 65% din partea Microsoft Corporation in favoarea asociatiei formata de D-Con.net AG, discount pentru care au platit milioane de euro comisioane vicepresedintilor Microsoft SUA, discounturile fiind reimpartite pe aceeasi filiera de offshore-uri create de KPMG in favoarea grupului Florica, a directorilor Microsoft si pentru campania electorala prezidentiala din 2009.

In urma desfasurarii procedurii de licitatie deschisa, cu respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice, si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile ulterioare la data de 12.08.2009, a fost incheiat acordul-cadru cu castigatorul, respectiv asociatia contractanta, formata din D-Con.net AG in calitate de lider, D-Con.net GMBH membru asociere, Comsoft Direct AG membru asociere, Bechtle Holding SC Weiz AG membru asociere, Dimsoft SRL membru asociere, contract pe care eu l-am anulat si dupa care, presiunile pe care eu le-am suportat pana la acel moment au devenit mult prea amenintatoare pentru mine si familie, culminand cu intrarea peste mine in casa a domnului Dinu Mihail Pescariu in octombrie 2009.

In baza acestui acord cadru au fost incheiate urmatoarele contracte subsecvente, acte aditionale, astfel:

-Contract subsecvent nr. 35/09.09.2009. Valoarea contractului 90.182.344,76 €. Prejudiciul: Nelivrarea a 35.000 de ore de consultanta, transformate in 29 programe de management cu 38 proceduri fiecare, plus serviciile de securitate cibernetica a licentelor Microsoft.

-Contractul subsecvent nr. 108 / 17.08.2011. Valoarea contractului: 13.904.599 €, extins pe baza aprobarii unei note privind licentele pentru produsele Microsoft utilizate de MECTS in scoli, respectiv pentru 179.259 licente Prode SR Top si 6.828 licente Windows Server Standard 2008. Contractul a fost incheiat insa la presiunile Microsoft, FSC, D-Con.net, precum si ale ambasadei SUA, ambasadei Austria (in 2009 – 2010) Mentionez ca aceste licente educationale fusesera deja platite de doua ori anterior: odata prin programul SEi 2000 – 2003 si a doua oara in 2004 – contractul 0115 RO, motiv pentru care subsemnatul m-am opus categoric sa inchei un contract avand ca obiect licentele educationale, asa cum urma sa o faca Cotractul nr. 108 / 17.08.2011, prin care urmau sa fie platite a treia oara aceleasi licente. Acest din urma contract a fost perfectat doar dupa ce am fost demis.

-Contractul subsecvent nr. 54 / 2012 in valoare de 7.979.347,86 €.

In acest context, in vederea derularii operatiunilor cu Microsoft, s-a decis sa se plateasca retroactiv licentele din 2004, in schimbul a 50.000 de ore de consultanta plus produse Software Microsoft, plus servicii, care de fapt nu au fost efectuate.

Mentionez ca am fost santajat sa platesc ilegal cei 57.000.000 $ de catre Claudiu Florica si Dorin Cocos in mod direct, si indirect de catre Traian Basescu, (‘Taticutul’), Elena Udrea, Emil Boc, Calin Tatomir, Florin Pletea, Sorin Eftene, Gheorghe Gherghina, W. Horak, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici, avocat Doru Bostina, Razvan Radu, Serban Tanasescu, dar mai ales de ambasadorii Nicholas Taubman, MarkGittenstein, Martin Eichtinger. Ei practic m-au fortat sa platesc aceste sume furate de Microsoft cu complicitatea FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) si a gruparii Florica.

Subliniez ca ambasadorii Nicolas Taubman, Mark Gittenstein, precum si Martin Eichtinger, m-au amenintat, in mod repetat, ca voi suporta consecinte serioase daca nu voi plati sumele convenite prin hotararile ilegale de guvern.

La data de 30 iunie 2010 am anuntat Microsoft si D-CON.NET AG ca voi suspenda platile pentru nelivrare. Presiunile facute de Microsoft, Claudiu Florica si mai ales Dorin Cocos si Elena Udrea, au dus la fortarea demisiei mele de catre prim-ministrul Emil Boc, la ordinul presedintelui Traian Basescu.

In prealabil, domnul Claudiu Florica m-a amenintat ca daca nu accept conditiile impuse, ma va reclama presedintelui Traian Basescu. Stiam ca are sustinerea FSC si Microsoft si a ambasadorilor SUA si Austriei.

In esenta, este important de retinut ca o parte insemnata a banilor rezultati din faptele de coruptie a fost dirijata nu numai catre Microsoft, ci si catre importanti decidenti politici. Din continutul dosarului penal 1865/1/2016, intitulat ‘Microsoft II’, solutionat prin condamnari la inchisoare a celor vinovati, rezulta ca s-ar fi facut, de catre membrii grupului criminal organizat, urmatoarele plati pentru materiale destinate campaniilor electorale ale Partidului Democrat Liberal si ale lui Traian Basescu:

‘-500.000 euro catre o firma chinezeasca numita Shanzen pentru urmatoarele produse: 300.000 geci, 1.000.000 pixuri, 300.000 umbrele, 300.000 fesuri, 300.000 fulare, 1.000.000 brichete;

-300.000 euro la o alta sucursala in Austria pentru achitarea altor produse de campanie electorala;

-1.700.000 euro in mai multe transe, suma platita incepand cu sfarsitul anului 2009, inceputul anului 2010, suma care i-a remis inculpatului Gabriel Sandu cu titlu de imprumut, suma de 500.000 euro intrucat acesta i-a spus ca are nevoie de bani urgent pentru a face plati aferente campaniei electorale prezidentiale;

– 600.000 euro care conform propriei declaratii rezulta ca i-a depus la sediul PDL din Modrogan, mai precis i-a remis domnului Ivascu la solicitarea domnului Vasile Blaga care era la acel moment secretar general al partidului si seful campaniei electorale, iar banii au fost dati iarasi fara a primi vreo chitanta in acest sens;

-50.000 euro i-a dat domnului Alin Albu, trezorierul PDL, pentru achizitia unor galeti, tot fara chitanta;

-30.000 euro i-a dat domnului Radian Tufa, secretar general al Ministerului Transportului, pentru a achita transportul containerelor cu produse electorale in tara, precum si costurile cu depozitarea; 300.000 euro i-a cheltuit in folos personal; 200.000 euro i-a remis firmei Shanzen din Romania;

-1.800.000 – 1.900.000 euro a fost achitata de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiti de la Dinu Pescariu, in Elvetia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale si a precizat ca au fost 27 containere de materiale electorale; (…)’ (paginile 40 – 41 din Decizia ICCJ 162/03.10.2016).

Este evident ca Microsoft a avut o actiune concertata si constanta prin care a urmarit pastrarea si consolidarea monopolului sau pe piata IT din Romania, prin continuarea realatiilor contractuale cu Guvernul Romaniei ca efect al faptelor de coruptie pe care le-a permis, initiat, incurajat si favorizat in raporturile pe care aceasta companie le-a avut cu cei mai inalti demnitari ai statului roman.

Caracterul concertat al actiunilor Microsoft rezulta si din materialul probatoriu si Rechizitoriul Dosarului 766/P/2016 (Dosarul 2607/1/2017 aflat pe rolul inaltei Curti de Casatie si Justitie), unde procurorul de caz a considerat ca Microsoft este un ‘operator economic care detine monopol pe piata si ale carui principii de functionare nu sunt in concordanta cu principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achizitie publica.’ (pagina 21). Din cele 78 de volume ale materialului de urmarire penala va rugam sa primiti urmatoarele citate care consideram ca sunt semnificative in ceea ce priveste implicarea companiei Microsoft in acte si fapte de coruptie avand ca scop mentinerea monopolului acestei companii in Romania si, ca efect direct, denaturarea pietei concurentiale din Romania:

‘MCSI a transferat decizia privind posibilitatea de participare la procedura de atribuire la nivelul companiei producatoare Microsoft (data de ‘acceptul’ privind indeplinirea conditiilor impuse prin Caietul de sarcini numai de catre un numar limitat de operatori economici ‘agreati’ in functie de interesul in piata al producatorului la un moment dat).

Faptul ca decizia, privind posibilitatea de participare a unui operator la procedura de atribuire a fost transferata la nivelul companiei producatoare Microsoft a fost confirmat ulterior prin tergiversarea de catre directorul general Tatomir Calin de a transmite catre un alt potential participant la licitatie, o scrisoare de confirmare din partea producatorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanta’ (pagina 27 din Rechizitoriu).

‘directorul general al companiei (Microsoft) a hotarat sa primeasca o singura societate oferta de pret cu discount-ul aferent pentru licentele ce urmau a fi inchiriate Guvernului Romaniei’ (pagina 31 din Rechizitoriu)

‘Mentionez ca directorul general Calin Tatomir nu a mai comunicat niciunei alte societati partenere Microsoft o oferta de pret similara pentru a se putea inscrie la licitatia organizata de MCSI, favorizand astfel consortiul D-Con.Net AG.’ (pagina 33 din Rechizitoriu)

‘(…) din dispozitia directorului general al Microsoft Romania, Tatomir Calin, a fost emisa o singura oferta de pret pentru licentele Microsoft si servicii de consultanta si suport aferente acestor licente catre consortiul conduse de Claudiu Florica.’ (pagina 33 din Rechizitoriu)

‘Potrivit adresei Microsoft Romania nr. 2246/27.02.2017 (vol. 32, fil 37-39) discountul acordat pentru reinnoirea contractului de tip ‘Enterprise Subscription’ (‘EAS’) din anul 2009 a fost de aproximativ 63%. Pretul total de vanzare de la Microsoft Ireland Operations catre Dim Soft SRL pentru licentele mentionate a fost de aproximativ 38.786.000 euro.’

‘Stiu ca dreptul de exclusivitate a fost acordat de Microsoft Romania catre firma D-Con.Net AG datorita sprijinului acordat reprezentantilor acelei companii de catre directorul general al Microsoft Romania (…)’ (pagina 50 din Rechizitoriu)

‘Astfel directorul general al companiei a hotarat sa primeasca o singura societate oferta de pret cu discount-ul aferent pentru licentele ce urmau a fi inchiriate Guvernului Romaniei, respectiv societatea indicata de Claudiu Florica. (…)

Mentionez ca directorul general Calin Tatomir nu a mai comunicat niciunei alte societati partenere Microsoft o oferta de pret similara pentru a se putea inscrie la licitatia organizata de MCSI, favorizand astfel consortiul D-Con.Net AG.’ (pagina 56 din Rechizitoriu)

‘In ceea ce priveste procedura interna din Microsoft, arat ca directorul general Calin Tatomir a condus procesul foarte indelungat prin care s-a obtinut acel discount de la conducerea societatii mama- Microsoft Ireland Operations Ltd. (…)’ (pagina 58 din Rechizitoriu)

‘in anul 2009, am aflat de la reprezentantii Microsoft Romania ca se va efectua o procedura de achizitie pentru licentele Microsoft si am vazut caietul de sarcini la sediul Microsoft.’ (pagina 59 din Rechizitoriu)

‘In acest context, Calin Tatomir mi-a spus ca va obtine o derogare de la Microsoft Europa in privinta emiterii comenzii de catre Dim Soft, in sensul ca din spusele acestuia rezulta ca Microsoft Ireland Operations Ltd. putea acorda o dispensa ca Dim Soft, in calitate de LAR, sa vanda licentele catre o alta societate si nu catre beneficiarul final – MCSI. (…)

In aceste imprejurari am aflat de la reprezentantii Microsoft despre licitatia pe care urma sa o desfasoare MCSI privind licentele Microsoft si am frunzarit in biroul lui Tatomir Calin o ciorna a caietului de sarcini privind respectiva licitatie.

Arat ca acest moment la care am vazut respectiva ciorna, a fost la inceputul anului si cu siguranta inainte de publicarea in SEAP a anuntului de participare la respectiva licitatie.’ (paginile 60-61 din Rechizitoriu)

‘Implicarea inculpatului Tatomir Calin (director al Microsoft Romania – n.n.) in favorizarea D-Con.Net AG pentru castigarea licitatiei, rezulta si din tergiversarea de a comunica catre Fujitsu Technology Solutions GesmbH Viena, a unei scrisori de confirmare din partea Microsoft Romania SRL, pentru livrarea celor 50.000 de ore de consultanta si suport, solicitate prin caietul de sarcini in cadrul proiectului de licitatie mentionat, pentru ca aceasta societate sa poata participa la licitatia organizata de MCSI, o asemenea scrisoare fiind eliberata doar catre D-Con.Net AG.

In acest sens este si denuntul martorului Ivan Mioara (vol. 44, fil. 74-86) care arata ca ‘in calitatea mea de director al departamentului de servicii Microsoft, am primit indicatia de la Calin Tatomir sa nu prezint oferta companiei pentru servcii de consultanta alto parteneri Microsoft, ci doar celor ce formau consortiul condus de D-Con.Net AG (…)

Practic, orice recomandare sau solutie referitoare la activitatea pe care o desfasuram trebuia sa fie aprobata de directorul general al Microsoft Romania si in legatura cu opiniile/recomandarile mele arat ca era informata si conducerea societatii mama, Microsoft Ireland Operations Ltd., procesul decizional in cadrul companiei fiind unul asemanator institutiilor militarizate.’ (pagina 63 din Rechizitoriu)

‘Astfel, raportat la cererea venita din partea D-Con.Net AG, ca pe acest contract, Microsoft sa acorde un discount suplimentar (adica pe langa cel de 17% acordat standard (de aprox. 63%), arat urmatoarele:

Directorul general, dl. Tatomir, avea competenta sa acorde un discount suplimentar de 5-10%, insa nu stiu sigur daca si pentru acest tip de licente.

Pe cale de consecinta, cererea pentru discount-ul suplimentar a fost redirectionata catre urmatorul nivel ierarhic dupa directorul Calin Tatomir, mai precis catre departamentul care se ocupa de aprobarea preturilor si conditiilor contractuale speciale, aflat la Munchen si care apartinea de compania mama.’ (pagina 65 din Rechizitoriu)

La randul sau, fostul Director al Microsoft Romania a declarat in volumul 56 de urmarire penala: ‘In acea perioada Microsoft Romania a definit o comisie interna de verificare a eligibilitatii celor care cer oferte de pret urmand ca aceasta comisie sa stabileasca cine nu primeste oferta de preturi. Acest aspect a fost prezentat la nivelul vicepresedintelui Microsoft pe Europa de la acel moment Vahe Torrosian, pentru transparenta. (…)

In cazul proiectului de fata, fiind vorba de licente de tip LAR, discount-urile erau foarte stricte. Nu pot preciza daca directorul general avea dreptul de a da vreun discount, dar din declaratia unui martor rezulta ca directorul general nu putea acorda un discount mai mare de 5-10%. Personal nu stiu daca aveam chiar si acest drept.

Urmatoarea treapta de discount-uri era acodata de Microsoft Irlanda, (…), iar ultimul nivel de discount era acordat direct din SUA, de catre dl Kevin Turner, care era COO al Microsoft, la nivel mondial, la solicitarea Microsoft Irlanda.’ (paginile 56-57)

Creierul mega-escrocheriei Microsoft

Subliniez pe aceasta cale ca societatea de consultanta KPMG (‘KPMG in Romania este o firma membra in reteaua globala a KPMG’ – asa cum rezulta din site-ul de prezentarea al societatii KPMG in Romania – KPMG reprezentand numele fondatorilor organizaţiei: Piet Klynveld, William Barclay Peat, James Marwick si Reinhard Goerdeler. Dupa o serie de expansiuni şi fuziuni, reteaua moderna de firme s-a nascut in 1987 prin unificarea firmelor de audit PMI (Peat Marwick Internaţional) si KMG (Klynveld Main Goerdeler)) a fost placa turnanta din spatele fraudarii bugetului Romaniei de catre Microsoft. Doar expertiza uriasa a KPMG-ului putea sa faca o legatura si o simbioza intre legal si ilegal, construind o foaie de parcurs perfecta, cu atributii, sarcini, termene, responsabilitati pentru responsabilii guvernamentali si presedinti, vicepresedinti si directori ai Microsoft si Fujitsu Siemens Computers.

Si, in continuare, tot KPMG a construit si partea oculta, ilegala, de sprijinire a grupului Florica – Pescariu – Stan, de creare a unui lant de offshore-uri si conturi GAUSS, prin care sa se piarda urma banilor. Au fost folosite elemente legale din documente guvernamentale, avand aprobarea si concursul conducerii celor doua companii multinationale (Microsoft si Fujitsu Siemens Computers), KPMG asigurand baza infractiunii continuate din 2003 pana in 2017. Elementul esential a fost crearea unei societati offshore Profinet AG care, prin KPMG, conform contractului de administrare incheiat intre Profinet AG si KPMG, a avut un singur obiectiv: de a se crea un profit cat mai mare in firmele subcontractante, profit din care erau scoase prin intermediul altor offshore-uri sumele de bani necesare platii demnitarilor corupti si redistribuirii profiturilor Microsoft – FSC intre directorii Microsoft – FSC, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Odata ajunsi banii in offshore-urile din destinatii cat mai indepartate de teritoriul Romaniei, mitele erau platite fie prin transferuri bancare in firmele nominalizate de persoanele de pe langa autoritatea contractanta, si care aveau rolul de a spala respectivii bani si de a-i aduce in tara pe cai aparent legale, fie de a scoate numerar din bancile din afara teritoriului Romaniei si a-i aduce in numerar in tara, tot in mod ilicit.

Fara autoritatea, renumele si sustinerea KPMG-ului nu ar fi fost posibila realizarea acestui canal de stergere a urmei banilor intre Guvern – FSC/D-Con.Net – Microsoft si reteaua de offshore-uri creata de KPMG.

Cu titlu de exemplu consemnez ca in data de 3.11.2004 intre Guvernul Romaniei si Microsoft Operation Limited, reprezentata de Fujitsu Siemens Computers GSMBH s-a semnat Actul Aditional nr. 1 la contractul comercial de inchiriere de licente numarul 0115 RO / 15.04.2004, prin care s-a extins obiectul contractului pe produse educationale Microsoft, in valoare de 19.370.500 $.

S-au furat direct 19.370.500 $, si indirect pe baza contractelor Profinet – KPMG – 7.233.577 $, suma platita in data de 30.11.2004 in contul 0065–920182–72, deschis de Profinet AG – KPMG la Bank Leu LTD Zurich, Elvetia.

Nu in ultimul rand, arat ca si astazi in Romania avem aceeasi situatie in care presedintia, guvernul, justitia, raspund in fata ambasadei SUA, care a dat ordin clar: nu conteaza nici un fel de victima colaterala, dosarul Microsoft va fi fara Microsoft. De fapt, fara implicarea (sau cel putin accepatrea sa tacita si vinovata) Microsoft Corporation nu era posibila ‘afacerea Microsoft’.

In realitate, Microsoft Corporation a coordonat si ‘afacerea Microsoft’ asa-zis legal, si ‘platforma oculta’ Microsoft, pentru staff-ul Microsoft si servantii lor, care, alaturi de Microsoft Corporation si subsidiarele acesteia, par a se bucura de imunitate absoluta in fata organelor de cercetare penala din Romania.

Fata de toate cele mentionate mai sus, solicit respectuos autoritatilor din Statele Unite sa faca cuvenitele investigatii legate de activitatile Microsoft in Romania precum si vizand comportamentul celor doi ambasadori ai Statelor Unite la Bucuresti.

Bucuresti, 1 Decembrie 2017

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?