Spectrul Grexitului revine în actualitate, notează Courrier International conform Radio France Internationale.

Economistul Paul Krugman declară în ziarul german Handelsblatt că economia Greciei nu poate ieși din recesiune și că că nodul care sufocă Grecia trebuie să fie slăbit: Este o nebunie să i se ceară un excedent bugetar de 3,5%. 

În același timp, publicația greacă Protothema subliniază trei motive care fac credibilă ieșirea Greciei din zona euro:“Riscul de încetare dezordonată a plăților este mai mic, gospodăriile ar fi mai puțin expuse, precum și numărul tot mai mare de greci care cred că revenirea la o monedă națională nu are cum să fie ceva mai rău decât ceea li se întâmplă acum”.

De altfel site-ul grec  Voria citează un sondaj de opinie din ianuarie potrivit căruia, 53% dintre greci considera intrarea în zona euro, drept o greșeală. Între 31 și 42% dintre greci doresc o revenire la drahma, vechea monedă, potrivit acestui sondaj.

Publicația Efimerida Ton Syntakton atrage atenția că  situația din Grecia influențează direct alegerile din Olanda și Germania, din martie respectiv septembrie. În editorialul său intitulat “Austeritatea este cheia,” ziarul afirmă că țările partenere, care continuă să ceară mai multă austeritate, trebuie să privească situația cu calm. Motivul: “incertitudinea prelungită în zona euro facilitează proiectele lui  Donald Trump, care dorește să participe la destrămarea UE “.

Fondul Monetar Internațional face tot posibilul să ajungă la un acord privind Grecia, dar nu-și poate compromite principiile și aranja o afacere drăguță pentru statul elen, a afirmat, luni, directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-un interviu acordat Reuters.

Totuși, scăderea datoriei Greciei ar putea avea loc fără reducerea valorii împrumuturilor acordate de creditorii internaționali, a explicat șeful FMI.

Grecia, FMI și creditorii oficiali europeni sunt blocați în procedura de revizuire a performanțelor realizate de Atena în cadrul programului de asistență financiară și trebuie să ajungă la un acord pentru a permite deblocarea noilor tranșe necesare pentru ca statul elen să nu intre în faliment.

Cele trei părți se confruntă cu dezacorduri semnificative privind reformele pe care trebuie să le realizeze Grecia și țintele sale fiscale. Fondul Monetar Internațional, un creditor important în precedentele acorduri de susținere a Greciei, a condiționat participarea sa la noul acord de asistență de o reducere semnificativă a datoriei Greciei din partea zonei euro.

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euro și Dialog Social, Valdis Dombrovskis, a făcut un apel sâmbătă pentru un acord rapid privind programul de ajutor pentru Grecia și reformele din această țară. Tot sâmbătă, premierul grec Alexis Tsipras a cerut Fondului Monetar Internațional și ministrului de Finanțe al Germaniei, Wolfgang Schauble, “să nu se mai joace cu focul”, imputându-le abordările asupra blocajului actual în negocierile dintre Grecia și creditorii săi.

În interviul acordat Reuters, Lagarde a răspuns criticilor afirmând că FMI încearcă, în mod activ, să rezolve disputele, dar are spațiu limitat de manevră.

“Am fost solicitați să ajutăm, dar nu putem face asta decât în condițiile nepărtinitoare. Cu alte cuvinte, nu putem aranja o afacere drăguță pentru o țară anume, pentru că este vorba de acea țară”, a afirmat oficialul FMI, adăugând: “Trebuie să aplicăm principiile pe care le aplicăm tuturor statelor, deoarece noi acordăm cu împrumut banii comunității internaționale”.

FMI cere Greciei să adopte reforme privind sistemele de pensie și impozitul pe venit, pentru a evita deficitele. De asemenea, FMI a sugerat că creditorii oficiali ar putea fi nevoiți să efectueze o reducere a valorii nominale a datoriei Greciei (haircut), o idee care nu este pe placul autorităților europene, în special a celor de la Berlin.

Încă este posibil ca datoria Greciei să devină sustenabilă fără o reducere a valorii nominale, a declarat Lagarde, deși nu a dat detalii privind această strategie.

“Europenii au extins facilitățile pe termen lung la rate scăzute ale dobânzilor. Ei au propus recent unele măsuri pentru a scădea și mai mult povara datoriei. Încă mai sunt multe de făcut și credem că astfel de măsuri pot fi realizate printr-un mecanism care să nu necesite o reducere a valorii nominale a datoriei Greciei, cu condiția ca Atena să implementeze reformele pe care tocmai le-am menționat”, a afirmat directorul general al FMI

Șeful miniștrilor de Finanțe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, a declarat săptămâna trecută că orice nouă reducere a datoriei Greciei va fi posibilă abia în 2018, după expirarea actualului acord de asistență financiară.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?