În anul 2016, Legea cooperativelor agricole a fost modificată pentru a veni în ajutorul micilor producători. Un an mai târziu, beneficiile legislative ale acesteia (164/2016) nu sunt vizibile. Agricultorii se încurcă în birocrație și pierd timp și bani încercând să se muleze după cerințe. După un an de la introducerea legii, producătorii sunt mai mult decât dezamăgiți. Ei susțin că singurul avantaj a fost lipsa impozitului (și acesta pe o perioadă determinată), în rest, nu au făcut decât să se piardă printre hârtii și să alerge de la o instituție la alta, scrie Ziar de Cluj.

Specialiștii din domeniul agricol contestă această lege și susțin că modificarea a fost făcută în beneficiul marilor comercianți și nu în interesul micilor producători.

„În afară de faptul că în primii trei ani nu am plătit impozitul pe teren, în rest nu am avut parte de niciun beneficiu. La fonduri europene, orice vrem să facem, trebuie cu 50-50. Noi oferim 50%, iar restul este plătit din fonduri europene. De exemplu, am plantat un hectar de aronia. Este cea mai bună plantă care există la ora actuală. Am plantat-o în primăvară. Am tot așteptat fonduri, dar până la urmă am pus bani fiecare și am investit 7.000 de euro. Treaba cu cooperativa este mai mult poveste. Și noi ne-am făcut asociație că am crezut că putem realiza mai multe, dar nu merge. Nu ne ajută cu absolut nimic, nu avem niciun beneficiu”, a explicat Marian Tripon de la Cooperativa Agricolă Fechetău.

Reprezentanții unei Cooperative Agricole din Cluj care a câștigar premii pentru activitate susțin că instituțiile clujene nu își arată interesul pentru ca agricultorii să se poată bucura de beneficiile pe care legea le-o oferă. De asemenea, aceștia susțin că și cadrul legal este unul ambiguu, care ar trebui clarificat.

„În lipsa normelor metodologice pe o parte și în lipsa unei atitudini proactive a Direcției Agricole Județene sau a instituțiilor care ar trebui să promoveze acest aspect, în realitate, nu prea sunt fructificate avantajele astea fiscale. Deci și din neștiință și din neputință în sensul că nu există un cadru prin care, de exemplu, un producător ar putea la Finanțe să își deducă impozitul pe venit pe valoarea vândută prin cooperativă. Dar asta implică un mic efort din partea lui când depune declarația, de a dovedi pe baza carnetului de producător că o parte a fost vândută prin cooperativă (atunci nu intră incidența impozitări) și o parte nu”, a explicat Valentin Filip, manager.

Specialiștii din domeniul agricol contestă această lege și susțin că modificarea a fost făcută în beneficiul marilor comercianți și nu în interesul micilor producători. Ținând cont că termenul „colectivizare” încă stârnește frică în cei care au prins perioada comunismului, țăranii se feresesc de aceste asocieri care se numesc „cooperative agricole”.

„Tot ce înseamnă fermă țărănească sau grup de ferme țărănești, indiferent de formă ori de organizare, ele nu au ce să caute în supermarket-uri, pentru că nu este locul lor acolo. Nicăieri în Europa nu se întâmplă treaba asta. Dacă puneți problema sub acestă formă, cine a gândit legea s-a gândit că sub această formă țăranul român va ajunge să vândă în supermarket înseamnă că nu servește interesele acestui popor, ci alte interese. Motiv pentru care de 27 de ani de zile nu s-a organizat sistemul de cooperative în România este că cei care au gândit această formă de organizare au fost cei din aval, nu cei din amonte. Nu țăranii au gândit sistemul de organizare, ci cei care dețin azi în România pârghiile de comercializare, adică supermarketurile. Cel mai important jucător care împinge spre direcția cooperativei din România nu e țăranul, ci supermarketul, care mai nou chiar intră și formează cooperative, cum e Carrefour și alte structuri recente care împing în această direcție. Dar asta doar în România. În orice altă parte în Europa, cooperativele sunt construite pe comercializare în primul rând și la limită pe procesare, nicidecum pe producție. Dar în textul legii sunt încurajați agricultorii să organizeze cooperative pe parte de producție. Nicăieri în Europa nu există o asemenea aberație. De aceea suntem departe cu organizarea cooperativelor, fiindcă ne-am axat doar pe partea în care nu există motive de ceartă între agricultori”, a explicat Avram Fițiu, profesor în cadrul USAMV.

În consecință, Legea 164/2016, spun oamenii din domeniu, nu a adus niciun beneficiu micilor producători, chiar dacă acesta îi era scopul. În schimb, i-a lăsat să înfrunte inutil birocrația, în speranța că într-adevăr vor avea parte de avantaje în cazul în care se asociază într-o cooperativă agricolă.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?