Nu e clar dacă președintele român a plecat spre Washington cu o hartă bine conturată din care să rezulte de ce are nevoie America de România și dacă știe să răspundă la întrebarea ce poate face România pentru Statele Unite, fiindcă în sens invers promisiunile sunt cunoscute, spune într-un comentariu Radio Europa Liberă, instituție media finanțată de Congresul american.

RELATAREA RADIO EUROPA LIBERĂ:

Există, însă, cel puțin 3 subiecte majore încă neclarificate.

Președintele român este invitat la Casa Albă, într-o perioadă în care Washingtonul nu mai vrea să sponsorizeze NATO, Uniunea Europeană ia în calcul tot mai serios construirea unei armate proprii, Rusia își continuă asaltul propagandistic în regiune, iar statele din fostul lagăr socialist par puse în situația de a alege între cele două tabere. În plus, Statele Unite, care au devenit producătorul de gaz și petrol numărul 1 în lume, dezvoltă în ultimii ani exportul de gaz în Europa și în general investițiile în energie, intrând în competiție directă cu Rusia pe vechiul continent.

Pornind de la aceste realități, probabil că președintele Klaus Iohannis este așteptat cu anumite clarificări sau promisiuni, mai ales că are privilegiul de a fi primit de Donald Trump cu două luni și jumătate înaintea alegerilor prezidențiale.

1) Președintele român a evitat, de pildă, să tranșeze opțiunea privind proiectul armatei UE, explicând că apărarea europeană trebuie să fie complementară cu NATO. România se află pe lista celor 25 de state UE care s-au declarat de acord cu formarea unei Apărări Comune (PESCO), împreună cu celelalte state europene (doar Malta, care este neutră prin constituție, Marea Britanie, care părăsește UE, și Suedia au rămas în afara acestui proiect).

Spre deosebire de România însă, Polonia a insistat că are nevoie de un angajament puternic pe flancul estic pentru a accepta noua structură. Proiectul Apărării Europene este însă unul de viitor, care se va consolida în timp, în funcție de nevoile de securitate ale statelor participante și de resursele puse în joc. O armată europeană ar dubla, totuși, funcțiile NATO și ar reduce pe termen lung influența americană în regiune. Dintr-un sondaj Eurobarometru, din 2018, rezultă că 68% dintre europeni și-ar dori o Europă implicată în domeniul Apărării. Cel mai puternic sprijin pentru această idee a venit din Cipru (92%) și din România (80%).

Nu e clar dacă cei întrebați înțeleg felul în care s-ar dezvolta sistemul de apărare european prin construcția unei armate proprii, așa cum sublinia Angela Merkel, fiindcă o astfel de arhitectură ar fi necesară doar dacă America se retrage de pe continent.

Deocamdată lucrurile sunt mai complicate, iar Klaus Iohannis va trebui probabil să spună răspicat la Casa Albă care e viziunea României pe mai departe, fiincă Statele Unite și-au prezentat de mai multe ori direcția de mers. Wess Mitchell, fostul adjunct al șefului diplomației americane, explica, în 2018, că în acest moment există o nouă competiție pentru influență în Europa Centrală și de Est: „conform Strategiei Naționale de Securitate, America va concura pentru a câștiga această influență”. În plus, mai sublinia Mitchell, Departamentul de Stat împreună cu Congresul vor dubla fondurile în acest scop (de la 29 de miliarde de dolari la 60 de miliarde de dolari), „ceea ce va permite Americii să-și înfrunte marii rivali din regiunile vulnerabile, precum Europa Centrală și de Est”.

2) România a pus la dispoziția Statelor Unite două baze militare, una pe malul Mării Negre și alta la Deveselu, unde se află scutul antirachetă, menit să descurajeze un atac asupra Europei. Vladimir Putin a amenințat de mai multe ori România din cauza acestui instrument sofisticat de apărare, despre care rușii susțin că se poate transforma într-o puternică armă ofensivă. La o conferință de presă susținută la Atena în 2016, Putin spunea ”dacă în trecut, în anumite zone din România, oamenii pur și simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea, iar Polonia se află în aceeași situație”.

Varșovia a propus Washington-ului să construiască un Fort Trump, o bază militară permanentă după modelul celei de la Ramstein, din Germania, dar care să fie întreținută din bugetul polonez, iar acum două luni, președintele Andrzej Duda a fost primit la Casa Albă cu un spectacol aviatic. Trump și Duda au semnat atunci Declaraţia de intenţie pentru aprofundarea cooperării militare, prin care Washingtonul se angajează să suplimenteze contingentul militar de la 1.000 la 5.500 de soldaţi americani. SUA refuză, însă, o bază permanentă și mizează, ca și până acum, pe principiul rotației militarilor. SUA au sugerat în acest fel că ar vrea să respecte Acordul NATO-Rusia din 1997, care prevede între altele că Moscova era de acord cu lărgirea Alianței spre Est, în schimbul garanţiei oferite de liderii alianţei, potrivit căreia pe teritoriul acestor state nu vor staţiona pe termen lung efective militare numeroase. Pachetul asigurărilor de securitate este completat cu o serie de cumpărături pe care le face Polonia – 32 de avioane militare F-35 și intenția de a achiziționa anual gaz lichefiat în valoare de 8 miliarde de dolari.

În cazul României, lucrurile sunt mai simple și pretențiile Bucureștiului mai mici mici. ExxonMobil a primit, alături de OMV Petrom, concesionarea până în 2045 a unui perimetru de gaze și petrol din Marea Neagră. Mai sunt și alte porțiuni de explorat și exploatat, unde pot licita și alte companii de dincolo de Atlantic. Singura breșă nefuncțională pentru americani în domeniul energiei a fost încercarea Chevron de explorare a gazelor de șist, încercare acompaniată de o campanie mediatică puternică, susținută nu doar de organizațiile ecologice, ci și de preoții ortodocși locali.

Pe de altă parte, Bucureștiul cumpără mai ales produse americane de apărare, din ce în ce mai sofisticate. A început cu 12 avioane multirol F-16 Fighting Falcon, second-hand și modernizate în Portugalia, dar guvernul și-a anunțat de mai multe ori intenția de a achiziționa încă 36 de avioane de același tip. În ianuarie 2018, guvernul a semnat contractul cu firma Mowag din Elveția, deținută de americanii de la General Dynamics, pentru 227 de transportoare blindate 8×8 Piranha V, în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro, dar contractul se află în întârziere. În noiembrie 2017, guvernul României a semnat contractul, direct cu guvernul SUA, pentru 7 sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot, produse de compania Raytheon. Sistemele vin la pachet cu peste 220 de rachete. Contractul semnat de Guvernul României are o valoare de 3,9 miliarde de dolari, până acum fiind plătite două tranșe. Primul sistem Patriot a ajuns deja în România, restul urmând să fie livrate până la finalul anului 2020. De asemenea, trei sisteme HIMARS având în total 54 de lansatoare vor fi livrate de guvernul SUA până la finalul anului 2020, prin compania Lockheed Martin, în cadrul unui contract pe care România va plăti 1,5 miliarde de euro. Armata română este deci aproape total compatibilă cu cea americană. Dar mai sunt multe de completat în apărarea autohtonă.

3) Alinierea României la politica externă americană ar putea fi o altă sugestie a administrației americane. Dincolo de Rusia, de pildă, Bucureștiul ar fi și China, pentru început cu subiectul Huawei: compania chineză acuzată că a făcut spionaj economic în SUA și care urmează să pună la dispoziția operatorilor europeni sistemul G5. În perioada lui Ceaușescu, România a intermediat între SUA și China, dar diplomația autohtonă și-a pierdut de mult puterea de atracție și capacitatea de jucător activ. Mai este apoi subiectul Israel, unde în ultimul an guvernul PSD, sub presiunea lui Liviu Dragnea, a mizat pe abordarea americană, vorbind despre mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, în vreme de Klaus Iohannis a militat pentru păstrarea echilibrului și urmarea modelului european:   în decembrie 2014, membrii Parlamentului European au votat pentru susținerea „recunoașterii statului palestinian”.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?