Alocarea a 90% din profit pentru dividende şi mai nimic pentru investiţii arată foamea nesăţioasă a bugetului pentru bani. Este firesc să fie aşa, dacă avem în vedere cifrele bugetare extrem de mari. Este vorba despre nivelul suprarealist al veniturilor bugetare, despre estimarea ultraoptimistă a încasărilor la buget din TVA sau chiar de cifrele înscrise în buget la capitolul venituri din dividende. În goana după bani, guvernul a decis ca un procent de 90 la sută din profitul companiilor cu capital de stat să fie distribuite ca dividende.
Luând această decizie, guvernul ignoră efectele colaterale negative. Mai întâi de toate trebuie spus că nu toate dividendele vor ajunge la buget. Toate companiile cu capital de stat importante au şi un acţionar minoritar, respectiv Fondul Proprietatea. Aşadar, o parte din sumele distribuite ca dividende vor fi încasate, cum este normal, de acţionarii minoritari.
Marea problemă este însă aceea că distribuţia într-o proporţie atât de mare a dividendelor (90 la sută), văduveşte companiile de bani pentru investiţi. Să nu uităm că dividendele sunt cea mai sănătoasă sursă de investiţii pentru o firmă. Acţionarii unei companii care a obţinut profit decid proporţia în care se împarte acesta. O parte din profit merge către plata dividendelor, o altă parte către investiţii. Dar hotărârea împărţirii profitului trebuie luată de la caz la caz, în funcţie de situaţia particulară a fiecărei companii. Unele firme au nevoie de mai mulţi bani pentru investiţii şi atunci îi pot folosi pe cei obţinuţi din profit. Alte companii, dimpotrivă, pot avea perioade în care alocă mai mulţi bani către distribuirea dividendelor. Problema este că în logica economică o decizie în acest sens nu trebuie luată uniform, adică identic pentru toate companiile. Exact ce se întâmplă prin decizia de săptămâna trecută a guvernului.
De altfel, nu este pentru prima dată când un guvern ia o astfel de decizie privind companiile de stat. În anul 2010, guvernul Boc a dorit să adune, la fel ca acum, toate dividendele de la companiile de stat. Motivul era legat tot de nevoia de venituri bugetare. Numai că acţionarii minoritari şi chiar managerii companiilor s-au opus plăţii dividendelor către buget, motivând nevoia de investiţii. Guvernul Boc a forţat până acolo încât a obligat companiile, prin lege, să doneze profiturile. Istoria se repetă. Şi guvernul Grindeanu, ca şi guvernul Boc, sfidează managerii companiilor luând decizia doar în funcţie de nevoile bugetului. Din păcate, în felul acesta, sunt amputate investiţiile. Guvernul procedează că la construcţia bugetară: alocă bani pentru creşteri de salarii şi pensii şi taie de la investiţii.
La fel de adevărat este că o parte din companiile cu capital de stat din sectorul energetic au în continuare cash substanţial. Bani pe care anul trecut nu i-au folosit pentru investiţii. Electrica, Transgaz, Transelectrică, Nuclearelectrică şi Romgaz au, în total, lichidităţi de aproximativ un miliard de euro. Dar între lichidităţi şi dividende este o diferenţă uriaşă.
În fine, gestul guvernului de a confisca toate dividendele companiilor cu capital de stat anulează practic posibilitatea de a crea, anul acesta, fondul suveran de investiţii şi dezvoltare, inclus în programul de guvernare. De ce? Pentru că, aşa după cum arată chiar programul de guvernare, o resursă importantă a fondului suveran, care ar trebui să ajungă la o valoare de 10 miliarde euro, ar trebui să fie chiar dividendele companiilor de stat. Aşadar, dividendele ar trebui să ajungă şi la buget şi la fondul suveran de investiţii. Lucru imposibil. Deocamdată, decizia guvernului este de a îndrepta dividendele companiilor de stat către buget. Fondul de investiţii poate să mai aştepte. Este, până la urmă, filozofia actualului guvern. Cheltuielile cu salariile şi pensiile sunt prioritare. Investiţiile, la Sfântul Aşteaptă.
- Advertisment -
