Bioenergia nu este doar un concept abstract al erei moderne. Bioenergia este o afacere cu potențial de ordinul sutelor de milioane de euro, testată deja în statele occidentale, dar care în România se dezvoltă foarte greu.  Așa-numitele plante energetice, resturile de plante, diverse tipuri de deșeuri sau dejecții de la fermele de animale, toate acestea pot fi procesate pentru a obține bioenergie sau ”energia viitorului”, așa cum o denumesc specialiștii din domeniu.România este unul statele europene cu cel mai mare potențial agricol. Avem suprafețe cultivabile întinse, avem păduri, avem ferme de animale. Aceste resurse nu sunt însă doar o ”comoară” pentru agricultură, ci și pentru un sector mai puțin dezvoltat în România: cel al bioenergiei. Resturile de plante rezultate în urma recoltării sau a procesării, plantele energetice și chiar dejecțiile animalelor, toate pot fi folosite pentru obținere de energie din surse regenerabile, transmite Radio France Internationale.

RELATAREA RFI:

Târgul RoEnergy s-a desfășurat la Timișoara, între 19 și 21 octombrie

Bioenergia a fost tema principală a evenimentului RoEnergy desfășurat, între 19 și 21 octombrie, la Timișoara și care a reunit ”actori” importanți din domeniu. Printre specialiștii prezenți aici, profesorul Teodor Vintilă, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului. El vorbește despre plantă ca despre ”cea mai bună baterie” care există: ”În ziua de azi, ne bazăm pe energie din resurse epuizabile. Țițeiul, cărbunele, gazul metan se vor termina cândva. Ce propunem noi este înlocuirea acestor produse din surse epuizabile cu produse din surse care se pot regenera. Cea mai simplă materie primă, la îndemâna oricui, este planta. Prin fotosinteză, plantele acumulează energie solară. Această energie poate fi utilizată pentru a obține biocombustibili lichizi sau gazoși (bioetanol, biogaz sau hidrogen) sau biomateriale, de genul bioplasticului. (…) Din orice sector rezultă reziduuri, mai ales din industria alimentară și din agricultură. (…) Aceste resturi, dar și dejecțiile de la animalele de fermă pot fi procesate pentru a obține biocombustibili sau biomateriale. (…) Altfel, acest metan degajat de dejecțiile animalelor e eliberat în atmosferă și are un efect de seră de 21 de ori mai puternic decât gazele provenite din industrie sau de la autovehicule. De aceea, acest sector este considerat un poluator mai mare decât cel industrial”.

De la deșeuri, la energie bioProcesarea resturilor de plante, a dejecțiilor și așa-numitele culturi energetice ar putea fi o sursă imensă și inepuizabilă de energie, de biocombustibil. Ar fi, totodată, și o afacere cu un potențial de ordinul sutelor de milioane de euro.

Sursă foto: www.paginadeagricultura.ro

Reinhold Wachter este inginer la o companie care se zbate să intre pe această piață a biocombustibilului. El dă exemplul unei ferme de porci, care, dacă ar colecta metanul rezultat din fermentarea dejecțiilor animalelor, și-ar putea asigura energia necesară funcționării fermei și, în plus, ar putea obține venituri considerabile din vânzarea energiei sau a biocombustibilului: ”În jurul așezărilor urbane mari, avem diverse ramuri ale industriei alimentare care produc cantități mari de deșeuri organice: abatoare, ferme, fabrici de bere etc. Aceste deșeuri constuie o problemă din punctul de vedere al depozitării. Trebuie respectate normele europene. Una din cele mai simple metode de stabilizare și depozitare ecologică este fermentarea lor sau digestia anaerobă. Cu această tehnologie, producem biogaz care poate fi stocat în rezervoare și utilizat ca și combustibil, în unități de cogenerare (producere de energie electrică)”.

Inginerul specialist în bioenergie dă un exemplu concret: ”O fermă de reproducere a porcilor; undeva la 10.000 de adulți, undeva la 270.000 de pui pe an și aproximativ 5.000 livrați către abator. Această fermă produce unde la 56.400 de metri cubi de dejecții pe an. Am fost acolo și am văzut rezervoarele impresionante în care le țin. Nu fac nimic cu ele, iar biogazul se duce în atmosferă. (…) Pe baza consumurilor lor, s-ar putea face economii de 375.000 de euro pe an”.

O afacere de multe milioane de euro, așadar, care nu prinde, însă, prea bine la români. Un exemplu de bună practică vine totuși de la o firmă din Austria, care are un puncte de producție de utilaje la Cluj și care are mai multe instalații funcționale în țară. Centralele produse de această companie pot arde aproape orice tip de biomasă pentru a produce energie, spune Camelia Dulf, reprezentantă a firmei austriece: ”Compania noastră produce centrale termice pe biomasă lemnoasă. (…) Reziduurile lemnoase, tocătura, ceea ce rezultă din toaletarea pădurilor, ce rezultă de la fabricile de prelucrare a lemnului, toate pot fi arse (prin procese ecologice) obținându-se agentul termic care este apa caldă sau aburul. Acestea poti fi folosite pentru încălzire, în procesele de producție sau la obținerea de energie electrică (prin centrale de cogenerare). Totul este într-un circuit închis. Nimic nu se aruncă. Cenușa este benefică pentru agricultură, monoxidul de carbon este folositor plantelor. Totul este ecologic. (…) Noi mai folosim la ardere și reziduurile provenite de la fermele de pui sau de la hergheliile de cai. Din toate se obține energie termică”.

Un astfel de utilaj costă în jurul a 200.000 de euro, iar investiția poate fi amortizată în maximum cinci ani, mai spune Camelia Dulf, reprezentantă a firmei Austriece prezente la expoziția RoEnergy de la Timișoara.

Cum ar putea produce pârloagele profituri considerabile?

O altă modalitate prin care se poate produce bioenergie din biomasă este cel al cultivării așa-numitelor plante energetice, respectiv sorgul, plopul sau salcia energetică. Este profitabil să fie cultivate astfel de plante care beneficiază de subvenții de la stat pe terenuri agricole, dar mai ales pe terenuri marginale. Este vorba despre acele terenuri pe care nu se cultivă nimic în momentul de față și care ar putea deveni foarte profitabile, explică Grig Moldoveanu, expert la Centrul pentru promovarea energiei curate și eficiente în România (ENERO): ”Terenurile marginale sunt terenuri pe care nu se (mai) poate face agricultură din diverse motive: ori sunt terenuri contaminate cu diverse substanțe ori sunt terenuri pe care nu se poate obține o producție la hectar astfel încât afacerea să fie sustenabilă. Aceste terenuri sunt, de obicei, lăsate pârloagă. Ele pot fi folosite totuși pentru cultivarea plantelor energetice: sorg, salcie sau plop energetic. Din această biomasă se poate produce energie. Plantele sunt recoltate și transformatge în energie în digestoare prin procedee mecanice și chimice. Sunt 800.000 de hectare în România care nu sunt folosite la nimic și care ar putea produce biomasă”.

Grig Moldoveanu subliniază că afacerea cu culturi energetice poate fi foarte profitabilă: ”Încă din 2011, Guvernul a asimilat aceste plante culturilor tradiționale și oferă subvenție la hectar. Problema este să îi facem pe oameni să înțeleagă că pot face aceste proiecte și că le pot valorifica”.

Grig Moldoveanu, expert la Centrul pentru promovarea energiei curate și eficiente în România (ENERO)

Promovarea sectorului bioenergiei în evenimente precum târgul RoEnergy de la Timișoara este, într-adevăr, esențială pentru a mijloci contactul dintre firmele locale și companiile care dețin tehnologia ce permite transformarea biomasei în bioenergie. Rămâne ca și autoritățile să își îndeplinească rolul și că creeze un cadru legislativ clar și stabil, atrăgător pentru investitori, un cadru care să reglementeze acest domeniu cu potențial financiar imens.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?