Data de 23 noiembrie 1940 marchează o ruptură în politica externă tradițională a României. Generalul Ion Antonescu, care devenise, din septembrie 1940, dictatorul care conducea România, a semnat aderarea țării la Pactul Tripartit, încheiat de Germania nazistă, de Italia fascistă și de Imperiul japonez. Practic, România își recunoștea astfel rolul de satelit al Germaniei, iar consecința acestei aderări a fost intrarea României în Cel de-al Doilea Război Mondial, fără să fi avut încheiată măcar o convenție militară cu Germania, transmite RFI.

Pactul Tripartit a fost încheiat de Germania, Italia și Japonia în septembrie 1940. Această alianță recunoștea sferele de influență pe care le reclamau cele trei țări semnatare. Germania mai era legată de Uniunea Sovietică prin pactul Ribbentrop-Molotov și, după ce înfrânsese Franța și Polonia, singura țară care i se opunea era Marea Britanie.

Ambiția lui Adolf Hitler era să impună o nouă ordine mondială, dominată de Germania. La Pactul Tripartit au aderat rapid o serie de state. Printre ele, se număra Ungaria, care era unul dintre beneficiarii politicii revizioniste duse în Europa de către Germania, precum și Slovacia, un stat-marionetă creat de germani după prăbușirea Cehoslovaciei.

România, mutilată de pierderile teritoriale din anul 1940, rămasă izolată după capitularea principalului său aliat, Franța și după dispariția Poloniei și a Cehoslovaciei de pe harta Europei, a aderat și ea la Pactul Tripartit, văzut la acel moment drept o garanție împotriva unor noi agresiuni ale URSS, care ocupase Basarabia. Era, în același timp, o asigurare suplimentară față de politica revizionistă a Ungariei, care ocupase Transilvania de Nord și care dorea să anexeze noi teritorii românești.

De asemenea, la acest pact au mai aderat și Bulgaria, care primise Cadrilaterul, retrocedat de România în septembrie 1940, precum și Iugoslavia, țară care avea să cadă victimă agresiunii Germaniei și Italiei câteva luni mai târziu. Pactul Tripartit a dus la coordonarea eforturilor Germaniei, Italiei și Japoniei. Una dintre consecințe au fost, de exemplu, declarațiile de război adresate de Germania și România Statelor Unite ale Americii după atacul japonez de la Pearl Harbour.

Pentru România, una dintre consecințele cele mai nefaste ale acestui pact a fost faptul că generalul Ion Antonescu a acceptat, în 1941, să intre în război contra URSS fără să aibă o alianță militară cu Germania. Nu exista nici măcar o convenție militară care să reglementeze cooperarea dintre armata română și cea germană. Singurul element pe care se baza Ion Antonescu era promisiunea făcută de Adolf Hitler că Germania va susține restituirea Basarabiei către România și că Germania va oferi armamentul, muniția și echipamentul de care avea nevoie Armata Română pentru a putea lupta cu succes cu Armata Roșie.

Germania nu și-a onorat decât parțial aceste promisiuni, iar Armata Română, slab înarmată și echipată, a fost nevoită să se confrunte cu tragedii precum cea de la cotul Donului sau de la Stalingrad. În cele din urmă, toți semnatarii Pactului Tripartit au fost înfrânți, iar noua ordine mondială visată de Adolf Hitler nu a rămas decât un coșmar care a luat sfârșit în 1945.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?