Şefa AfD (Alternativa pentru Germania) a călătorit în Rusia, unde s-a întâlnit cu mai mulţi politicieni. Ce aşteaptă AfD de la Rusia şi invers?, relatează Deutsche Welle.
Frauke Petry alături de Marine le Pen
Pe contul oficial de Facebook al formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD), se arată că Frauke Petry a vizitat Moscova la invitaţia autorităţilor locale din capitala Rusiei. Acolo, şefa partidului „a purtat discuţii despre cooperarea cu autorităţile locale ale landurilor germane”, după cum ea însăşi mărturiseşte. În siajul acestor întrevederi, Petry s-a întâlnit cu şeful Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, cu vicepreşedintele acestui for, Piotr Tolstoi, dar şi cu „alţi reprezentanţi ai Dumei”.
Cine a reprezentat partea rusă în discuțiile cu Petry și cu alți politicieni AFD, informează chiar Duma de Stat. În afară de Volodin și Tolstoi, ambii din partidul Kremlinului, „Rusia Unită”, la întâlnire a participat şi Pavel Savalnîi. El este responsabil cu domeniul energiei şi face parte din grupul de cooperare cu parlamentul german. În plus, la întrevedere au fost de faţă şi parlamentarii de dreapta aparţinând partidului populist LDPR, inclusiv şeful formaţiunii, cunoscutul Vladimir Jirinovski, celebru pentru ieşirile sale verbale incorecte politic şi pline de ameninţări. DW nu a putut afla nici de la politicienii ruşi, nici de la AfD, care a fost conţinutul discuţiilor.
Interesele ruseşti în AfD
Vizita lui Petry a avut loc cu doar câteva săptămâni înainte de începerea unei serii de alegeri în Germania, care s-ar putea solda cu succese pe linie pentru AfD. La sfârșitul lunii martie au loc alegeri în Saarland, apoi în Schleswig-Holstein și, în luna mai, în Renania de Nord-Westfalia. Sondajele prezic accederea AfD în toate cele trei parlamente locale, dar și în Bundestag, în urma alegerilor din septembrie. Între timp, aceleaşi sondaje spun că AfD ar fi devenit a treia forţă politică din Germania, cu o cotă de popularitate între 10 şi 12 la sută. Cu toate acestea, potrivit unui studiu publicat miercuri, AfD ar fi scăzut la opt la sută – cel mai slab scor electoral înregistrat de partid de câteva luni încoace.
Interesul Rusiei faţă de Alternativa pentru Germania este unul „obiectiv” şi de înţeles, a spus pentru DW, Vladislav Belov, șeful Centrului de Studii Germane la prestigioasa Academie Rusă de Științe. Belov spune că „membrii Dumei vor să afle, prin contacte, ce poate face pentru Rusia un partid de opoziție, care va intra în mai multe parlamente”. Moscova ar dori în special „o mai bună înțelegere a politicii rusești”. Până în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat, Rusia fiind privită „prin lentila stereotipurilor”.
Sfârşitul sancţiunilor, în programul electoral
Încă de la înfiinţare, AfD a susținut permanent necesitatea unei relaţii mai strânse şi amiabile cu Rusia și nu şi-a schimbat această atitudine nici măcar după anexarea Crimeei. Conform platformei AfD, securitatea europeană „nu poate reuși fără implicarea Rusiei”. AfD pledează „pentru rezolvarea paşnică a conflictelor în Europa şi ținând seama de interesele fiecăruia”. Această abordare este probabil exact ceea ce vrea să audă Rusia, a cărei conducere a criticat de mai multe ori Occidentul că ar sfida interesele rusești.
În programele electorale la nivel naţional, AfD solicită anularea sancțiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană ca urmare a modului în care Moscova se implică în conflictul ucrainean. Filiala AfD din Saarland a lansat chiar un „apel de încetare a sancţiunilor inacceptabile impuse Rusiei”. În sprijinul cererii, liderii locali ai AfD invocă pagubele economice suferite de companii din Saarland în urma sancţiunilor anti-ruseşti. Aceeași cerință se regăseşte şi în programul electoral al Alternativei pentru Germania din Schleswig-Holstein.
AfD nu a făcut niciun secret din faptul că politicienii lor au contacte cu diplomații ruși de la Berlin. În plus, organizaţia de tineret a AfD, „Alternativa Tânără”, a stabilit o colaborare cu „Garda Tânără”, aripa de tineret a partidului „Rusia Unită”. AfD neagă însă categoric că ar primi vreo finanţare din partea Moscovei sau a altor structuri apropiate Kremlinului, aşa cum se întâmplă în cazul „Frontului Național” din Franţa, condus de Marine Le Pen.
AfD pe urmele FPÖ?
Politologul Vladislav Belov consideră că nivelul la care a fost primită Petry de către autorităţile ruse reprezintă „un mare plus” pentru aceasta. Cu toate acestea, expertul nu vede nimic senzaţional în vizita lui Petry. „Pentru AfD, Rusia este unul dintre subiectele electorale, de protest, prin intermediul cărora Alternativa pentru Germania vrea să se distanţeze de partidele mari”.
Ucraineanul Anton Şekovzov, care studiază îndeaproape partidele populiste şi extremiste din Europa, oferă o altă explicaţie pentru vizita întreprinsă de Petry la Moscova. El presupune că „AfD vrea să repete succesul FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria) şi să aranjeze un protocol de colaborare cu „Rusia Unită”. O atare înţelegere, spune expertul, ar pava drumul susţinerii oficiale a AfD de către Kremlin.
Formaţiunea politică austriacă a semnat, în decembrie anul trecut, un protocol de colaborare cu „Rusia Unită”, partidul Kremlinului. Conform anumitor surse din presa austriacă, colaborarea ar viza „educarea tinerei generaţii în spiritul patriotismului şi al bucuriei muncii”
