RELATARE A CORESPONDENTULUI RADIO FRANCE INTERNATIONALE LA BRUXELLES, MIHAELA GHERGHIȘAN:

Comisia Europeană ezită să ia o mᾰsurᾰ împotriva încălcării statului de drept în Polonia. Decizia era aṣteptatᾰ în 23 mai, în loc de aceasta, vice preşedintele Comisiei a preferat să se deplaseze marţi 24 mai la Varşovia pentru negocieri. Bruxelles se teme de un derapaj serios în chestiunea poloneză si prudent  recunoaşte că nu se poate amesteca în rezolvarea  problemei constituţionale în Polonia.  

Comisia Europeanᾰ face un pas înapoi ṣi recunoaṣte cᾰ nu se poate amesteca în rezolvarea problemei Curṭii Constiṭionale din Polonia.

La Varṣovia, vice preṣedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a adᾰugat totuṣi cᾰ Bruxelles “este gata sᾰ ajute”.

Guvernul polonez de dreapta ultra catolicᾰ, condus de Beata Szydlo, ṣi-a anunṭat de la început, din toamna trecutᾰ culoarea anti europeanᾰ. Pilotatᾰ de  binecunoscutul Jaroslaw Kaczynski, Beata Szydlo îṣi impune voinṭa într-o Polonie consideratᾰ ca fiind pâna acum “prea liberalᾰ”.

Derapajele de la respectarea statului de drept în Polonia ṣi atacurile la libertatea presei au dus la deschiderea unei proceduri europene fᾰrᾰ precedent.

Din martie 2014, UE s-a dotat cu un mecanism de verificare al statului de drept (dupᾰ derapajele de la Bucureṣti si Budapesta în 2012,)  care prevede o consultare cu autoritᾰṭile vizate, un dialog ṣi poate în cele din urmᾰ o recomandare urmatᾰ sau nu de o sancṭiune.

Mᾰsura nu este pe atât de drasticᾰ precum s-ar dori. Varṣovia ṣi Bruxelles se aflᾰ în  punctul mort al consultᾰrilor de patru luni ṣi jumᾰtate.

S-a crezut cᾰ situaṭia se va debloca acum când Bruxelles a dat un ultimaum Poloniei ca pânᾰ în 23 mai sᾰ modifice legea privind Curtea Constituṭionalᾰ.

Dar situaṭia este tot blocatᾰ. Guvernul polonez spune cᾰ a fᾰcut demersuri pentru avansarea negocierilor, dar cᾰ acestea au fost respinse de Bruxelles.

Pe de altᾰ parte,  în ciuda unui vot polonez din 20 mai care sfideazᾰ Europa fiindcᾰ împiedicᾰ “orice amestec strᾰin” în afacerile domestice, Comisia Europeanᾰ nu a luat nicio mᾰsurᾰ.

Colegiul de comisari europeni nu a fᾰcut decât sᾰ-l abiliteze pe Frans Timmermans sᾰ emitᾰ “o opinie criticᾰ” la adresa Poloniei, un prim pas cᾰtre posibile sancṭiuni.

Prudent, el a ales sᾰ se deplaseze la Varṣovia pentru negocieri dupᾰ ce steagul polonez a fost ars în Polonia zilele acestea în cadrul unor manifestᾰri anti europene.

Context european delicat

Sentimentul anti european urcᾰ în diferite state ale UE încᾰ de la începutul crizei economice, în 2009. El este amplificat acum de criza migraṭiei ṣi de atentatele teroriste.

Austria a fost la doi paṣi de a alege un preṣedinte de extremᾰ dreaptᾰ. Franṭa este în continuare în acest pericol.

In acest context, manifestᾰrile antieuropene poloneze, exacerbate de la venirea la guvernare a Partidului Libertᾰṭiii (PiS) sunt cu adevᾰrat periculoase.

Lor li se adaugᾰ ṣi referendumul britanic privind apartenenṭa la UE, vot programat pentru 23 iunie. In Polonia, nu se vorbeṣte încᾰ în mod serios despre un vot similar, dar unele voci au fost auzite în acest sens.

Acum, preṣedintele Andrzej Duda a calificat ṭarile UE din vest drept “un conglomerat de interese care-ṣi impune voinṭa sa altora”…

Frans Timmermans a ales, prin urmare, sᾰ continue ceea ce la Bruxelles este numit “un dialog constructiv”, adicᾰ – în traducere liberᾰ – o ultimᾰ ṣansᾰ de a avea o înṭelegere cu un guvern naṭionalist ṣi anti european.

Polonia,  mireasa estului european

Dar ce s-ar fi întâmplat dacᾰ situaṭia descrisᾰ nu s-ar fi ivit acum, în actualul context,  în Polonia, ci în România sau într-un alt stat est european? I s-ar fi dat tot atâta importanṭᾰ?

Trebuie sᾰ recunoaṣtem cᾰ Polonia a fost dintotdeauna perceputᾰ ca fiind statul est european cel mai important din clubul UE.

Insᾰṣi ideea extinderii UE, apᾰrutᾰ în anii 90, a venit din dorinṭa Germaniei de a se revanṣa faṭᾰ Polonia pe care trupele naziste au invadat-o în 1939. Fᾰrᾰ Polonia, extinderea s-ar fi petrecut complet diferit sau n-ar fi avut poate loc niciodatᾰ.

Acum, la 12 ani dupᾰ aderarea sa la UE, Polonia este al cincilea stat ca importanṭᾰ. Ea este catalizatorul  intereselor  est ṣi vest europene. Polonia este întotdeauna liderul unui grup de interese sau al altuia format în est în orice negociere pe plan european.

Dar , în ciuda aparenṭelor, Polonia îṣi vede întotdeauna doar propriul interes.

Un polonez , Donald Tusk, se aflᾰ acum la cârma UE , o polonezᾰ, Elzbieta Bienkowska este unul vice preṣedinṭii Comisiei Europene , iar mai multe comisii parlamentare  din Parlamentul European sunt prezidate de polonezi.

Prezenṭa lui Tusk la cârma UE a frânat ṣi ea acṭiunea deschisᾰ de Comisia Europeanᾰ. Tusk s-a dezis de aceasta imediat dupᾰ ce a fost anunṭaṭᾰ, deṣi nu i se ceruse opinia.

Gestul a fost interpretat drept unul de solidaritate cu ṭara sa, deṣi s-a uitat atunci cᾰ Tusk îṣi terminᾰ mandatul de preṣedinte al UE în 2017 ṣi cᾰ are nevoie ṣi de votul polonez pentru un al doilea mandat. El a aflat apoi cᾰ beneficiazᾰ de susṭinerea PiS (care,din motive de rivalitate politicᾰ, preferᾰ ca Tusk sᾰ stea departe de Varṣovia), aṣa cᾰ nu s-a mai exprimat asupra subiectului.

In fine, sᾰ nu uitᾰm, Polonia are totusi  o clasᾰ politicᾰ unitᾰ când este vorba despre imaginea sa externᾰ. Clasa politicᾰ polonezᾰ se uneṣte acum, în ciuda aparenṭelor, pentru a apᾰra aceastᾰ imagine.

Polonia citeazᾰ în rᾰspunsurile sale adresate Comisiei Europene, precedentul maghiar. Nimeni nu a sancṭionat derapajele guvernului lui Viktor Orban împotriva presei, cu toate cᾰ ele s-au petrecut ṣi se petrec în continuare. Susṭinerea de care se bucurᾰ prim ministrul Ungariei este însᾰ o altᾰ poveste…

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?