spot_img
15.3 C
București
vineri, aprilie 19, 2024
AcasăExterneUE plătește Turcia pentru a-și asigura liniștea

UE plătește Turcia pentru a-și asigura liniștea

-

UE va aloca refugiaţilor din Turcia 348 de milioane de euro , bani transferabili prin programul World Food. Fondurile destinate familiilor de sirieni din Turcia aflate în mare dificultate vor fi administrate în parteneriat cu Autoritatea Gestiunii de Criza din cadrul guvernului turc. Banii fac parte din cele 3 miliarde de euro din acordul semnat între UE şi Turcia în martie 2016 la Bruxelles, transmite RFI.

Câteva cifre

- Advertisement -

UE s-a angajat sᾰ plᾰteascᾰ 3 miliarde de euro pentru 2016-2017 pentru a susṭine eforturile Turciei care gᾰzduieṣte acum peste 3 milioane de refugiaṭi.

181 de milione de euro au fost deja alocate prin asistenṭᾰ umanitarᾰ, este vorba despre un pachet mai vechi de 164 de milioane la care se adaugᾰ o micᾰ sumᾰ din cea anunṭatᾰ acum. Restul din pachetul celor 348 de milioane despre care vorbim astᾰzi va fi alocat lunar refugiaṭilor prin transfer bancar pe o carte de credit a beneficiarului.

- Advertisement -

In acest fel, familiile aflate în dificultate se pot întreṭine facînd ele însele alegerea privind cheltuirea banilor pentru alimente, îmbracᾰminte, ṣcoalᾰ, etc.

Un parteneriat ieṣit din comun

Turcia se joacᾰ cu UE ṣi profitᾰ de faptul cᾰ aceasta nu are o politicᾰ de imigraṭie legalᾰ ṣi este prin urmare extrem de vulnerabilᾰ în faṭa imigraṭiei ilegale.  Prin urmare, încet-încet UE cedeazᾰ presiunilor Turciei pentru cᾰ nu are de ales.

Comisia Europeanᾰ spune cᾰ cele 348 de milioane proaspᾰt alocate fac parte din acordul cu Turcia ṣi cᾰ ele vor fi plᾰtite în ciuda situaṭiei politice dificile a ṭᾰrii. Comisia,într-un mod cam  patetic, vorbeṣte despre o „datorie moralᾰ” pe care europenii o au faṭᾰ de refugiaṭi.

Datoria moralᾰ, cu toate cᾰ putem vorbi despre ea, nu este principalul motiv pentru care europenii fac aceste demersuri. Ei vor de fapt sᾰ scape de problema migraṭiei care ameninṭᾰ cariera politicᾰ a multora.

Iar pentru Turcia, refugiaṭii sunt de fapt o monedᾰ de schimb.

Preṣedintele turc Recep Tayyp Erdogan a promis europenilor nu doar cᾰ va stᾰvili migraṭia, dar ṣi cᾰ va fi primi înapoi din Grecia pe acei migranṭi care nu se calificᾰ pentru statutul de refugiat. In schimb, UE trebuia sᾰ-i dea bani, sᾰ liberalizeze vizele pentru o parte a populaṭiei turce ṣi sᾰ primeascᾰ un refugiat aflat pe solul turc pentru fiecare migrant întors din Grecia în Turcia.

La Bruxelles, comisarul ajutorului umanitar Christos Stylianides a vorbit acum despre o atitudine „ireproṣabilᾰ” din partea Turciei. Care-i adevᾰrul?

Din 22 martie 2016, când acordul a intrat în vigoare,fluxul  migraṭiei a scᾰzut. Paritatea de unu la unu a fost respectatᾰ: pentru fiecare migrant întors din Grecia, UE a preluat un refugiat din Turcia. Banii au curs ṣi ei biniṣor iar acum este anunṭat acest nou ajutor de 348 de milioane de euro.

Dar  Erdogan spune cᾰnu va vedea suma totala din partea europenilor. El a ameninṭat de mai multe ori cᾰ va pune capᾰt acordului.

Iar europenii s-au arᾰtat, ce-i drept, precauṭi mai ales în urma loviturii de stat din august.

Reticenṭa lor privind plata fondurilor promise vine ṣi din alte douᾰ motive.

Primul motiv este felul în care turcii au cerut banii.  Erdogan voia ca UE sᾰ-i dea 3 miliarde de euro în mânᾰ, fᾰrᾰ sᾰ treacᾰ prin organisme internaṭonale sau programe de asistenṭᾰ. Acest lucru nu este posibil, UE nu se poate angaja în ajutor umanitar decât prin intermediul organismelor specializate.

Al doilea motiv este cᾰ cele 3 miliarde de euro puse pe hârtie la Bruxelles nu sunt bani de care UE sᾰ dispunᾰ imediat. Mai clar, UE nu avea de unde plᾰti aceastᾰ sumᾰ atunci pe loc. Ea va fi adunatᾰ în timp printr-un efort comun al statelor membre ṣi al Comisiei Europene.

Ce vrea de fapt Turcia?

Problema cea mare între cei doi parteneri neobiṣnuiṭi este liberalizarea vizelor. Turcia cerea ca aceasta sᾰ se petreacᾰ pâna la sfârṣitul lunii iunie, ceea ce nu a fost posibil întrucât ṭara nu îndeplineṣte cinci din cele 72 de condiṭii tehnice puse de europeni. Una din ele este flexibilizarea legii turce privind terorismul.

Aici discuṭiile sunt blocate. Se sperᾰ ca ceva progrese sᾰ poatᾰ fi fᾰcute acum în toamnᾰ, dar ṣansele sunt slabe. Ankara fierbe întrucât, aṣa cum a promis, ea a liberalizat vizele pentru toate statele UE, Cipru ṣi Grecia fiind incluse.

La fel, Turcia nu se va putea apropia de UE pe cât spune ca ṣi-ar dori întrucât nu poate deschide cele cinci capitole de negocieri preaderare blocate de Cipru. Aceastᾰ ultimᾰ problemᾰ este de fapt una falsᾰ. Turcia nu-ṣi doreṣte o aderare la UE fiindcᾰ aceasta ar însemna, între altele, o modernizare mult prea dureroasᾰ ṣi costisitoare a societᾰṭii.

Si s-ar putea ajunge treptat ṣi la miezul discuṭiei, anume supᾰrarea preṣedintelui turc privind atitudinea UE faṭᾰ de refugiaṭii kurzi. El i-a sugerat deja Belgiei sᾰ-i extradeze pe aceṣtia, a primit un refuz, s-a repliat ṣi poate cᾰ va mai atinge problema cândva în viitorul apropiat. Cei peste trei milioane de migranṭi pe care-i gᾰzduieṣte îi pot servi oricând drept armᾰ împotriva europenilor.

spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img