COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB-PRELUARE INPOLITICS

Vineri, 10 august, e programat în București un miting care ar putea fi etichetat fără teama că am greși prea mult drept cel mai ciudat de după revoluție. Un miting al diasporei, segmentul electoral cel mai devotat lui Klaus Iohannis, dar care i-ar putea da lovitura de grație tocmai actualului președinte. Și nu întîmplător, ci bine planificat.

De ce spunem că e cel mai misterios miting post-decembrist?

Pentru că el întrunește anumite caracteristici.

În primul rînd, nu e clar motivul.
Mitingurile de protest sunt de două feluri mari și late: cel planificat, care presupune organizatori, autorizare, logistică, mediatizare prealabilă, o dată stabilită din timp etc. Și mai e cel spontan, cînd oamenii ies în stradă brusc, enervați de ceva și își urlă nemulțumirea sau chiar recurg la violențe.
În ambele situații e obligatoriu să existe, însă, motive; unele mai difuze, să zicem, în primul caz (propunerea interzicerii avortului, a reintroducerii stagiului militar, a instalării de baze militare străine șamd), și unele cît se poate de concrete în cel de al doilea (OUG de amnistie, tăiere de salarii, scumpirea berii etc).

Mitingul de vineri nu are nimic din toate astea.

În afară de ”M…E PSD”, de ”Jos ciuma roșie” și de ”Să ne luăm țara înapoi” nu e clar deloc ce vor manifestanții.
Un miting de-a dreptul abstract, am spune.
Altă ciudățenie: dacă pînă acum mitingurile din ultimii doi ani treceau drept spontane, motiv pentru care nici nu au avut vreodată autorizări, cel de acum e anunțat de cel puțin două luni.

Un miting care are loc într-un moment cînd premierul și, parțial, guvernul sunt în vacanță, la fel și parlamentul, foarte probabil și președintele; de fapt, un miting stabilit în punctul de maximă anvergură a concediilor la nivelul întregii populații.
Chiar reprezentanți ai milionului de manifestanți care se tot anunță recunosc că profită de concediile proprii pentru a protesta.
Nu există nici vreun factor emoțional, vreun eveniment care să trezească opinia publică din moțăiala de pe plajă, ori de la grădinile de vară.
Mitingul nu se leagă de vreun eveniment politic, social sau economic anume, ceva măcar programat să se întîmple, necum deja produs.

Și totuși, se vorbește intens de cea mai mare participare la vreun miting din istoria țării, de necesitatea unor acțiuni violente și de nevoia imperioasă de a se obține rezultate palpabile, dar nu foarte clar definite, cu mici excepții (bunăoară, Godină – ministru de Interne, conform propunerii unui reputat jurnalist cu școala BBC).

În plus, e, declarativ, cel mai mare miting legat de soarta țării, dar susținut, paradoxal, de oameni care au părăsit țara, unii de mulți ani, și care sunt mult mai deconectați de la problemele autohtone.
Ceea ce ridică și probleme de morală: e firesc să vină oameni care trăiesc și muncesc în alte zări și să revendice dreptul de a face ordine, inclusiv prin forță, în țara de origine? Să defileze cu sloganul ”Schimbăm România!”?
Teza cu banii trimiși în țară nu acoperă suficient problema; în definitiv nu donează bani statului român, ci îi trimit familiilor pentru achiziții de case, mașini și alte cele, deci în beneficiul propriu. (Dacă am fi malițioși, am spune că jumătate din diaspora muncește la negru, deci nu prea ar avea un cuvînt de spus nici măcar în țările de adopție. Dar nu o să o spunem.)

Altă ciudățenie: dacă, inițial, se crease impresia unei susțineri puternice din partea tuturor românilor de peste hotare, ulterior au apărut delimitări publice din partea unor asociații ale diasporei, recent chiar una care se revendicase drept organizatoare.
Știu, oare, parte dintre românii aflați în bejenie oarece lucruri despre marele miting, ceva care nu le place?
Probabil că nu sunt singurele întrebări care s-ar putea pune.

Și atunci, care să fie explicația acestei manifestări mult comentate, dar de nimeni asumate, punctual?
Cine e și ce vrea ea, mai în glumă, mai în serios?

Nu știm răspunsul exact.

Dar am putea avansa o ipoteză privind o posibilă consecință.

Dacă marele miting de un milion de români se va dovedi un fiasco – și e mai mult ca sigur că așa va fi! – marele perdant va fi Klaus Iohannis.

Va fi un fiasco de imagine major chiar dacă s-ar aduna în piață suta de mii de oameni, doar pentru că asta ar însemna doar 10% din numărul pompos rostogolit de săptămîni încoace.
În opinia noastră, însă, nici această cifră nu va fi atinsă nici măcar pe departe.

De ce ar deconta, însă, Klaus Iohannis un eventual eșec, în condițiile în care nu pare să fi avut vreun rol direct în provocarea respectivei manifestări?
Răspunsul e simplu: pentru că Iohannis e prezentat, de la alegeri încoace, drept preferatul diasporei, ne amintim toți tămbălăul de la urnele din străinătate, din 2014, iar mitingul de vineri ar veni în sprijinul luptei sale cu ”Ciuma roșie”, cu dușmanii justiției, cu detractorii parcursului euro-atlantic, cum îi place să spună.
Ori, o prezență slabă ar însemna că Iohannis a pierdut sprijinul diasporei; chemările la luptă ale unora din sînul ei nu au mai găsit ecou.

Ar fi punctul de plecare al unei serii de comentarii și analize critice, care ar fixa fenomenul în conștiința publică.
Cu un an înaintea alegerilor, președintele nu mai poate polariza votanții de afară!

”E timpul, poate, pentru o schimbare” s-ar zice.

 

dacian-ciolos_3-620x358

Iar dacă urmărim atent presa ultimei perioade, vedem că deja începe să urce tot mai mult în preferințele deontologilor dreptei o nouă stea (nu exagerat de nouă, totuși): Dacian Cioloș.
Și, din cîte se aude, și în preferințele serviciilor.

Dacă un fan înrăit al lui Iohannis precum Petre Iancu, de la Deutsche Welle, a ajuns să scrie că ”După ce s-a autodemolat, preşedintele a devenit greu sau imposibil de recuperat ca personalitate capabilă să ţină piept regimului, prin unirea românilor întru salvarea statului de drept” e semn că sunt probleme mari în paradis.

Sunt tot mai multe critici, mai subtile ori mai directe, la adresa lui Klaus Iohannis tocmai din direcția sensibilă pentru el, adică a celor care pînă nu demult îl susțineau necondiționat.

Iar faptul că PNL, aflat sub ocupație cotrocenistă totală, s-a grăbit să își anunțe participarea la miting, în timp ce Dacian Cioloș, imediat după anunțul respectiv, a declarat că “Vineri, 10 august, este adunarea diasporei, la care cu siguranţă se vor alătura şi mulţi români din ţară. Este o întâlnire-simbol care, din punctul meu de vedere, nu trebuie folosită politic” spune multe, după părerea noastră.

Una peste alta, sunt toate șansele ca mega-mitingul de vineri, cel care ar trebui să sufle puternic vînt în pînzele președintelui să reprezinte, de fapt, startul marelui declin.

Rămîne pentru final marea întrebare: vineri va fi un fiasco natural, sau unul conceput din start ca atare și minuțios pus la punct în laboratoarele subterane?

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2018 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?